Evoluția crizei din Ucraina, LIVETEXT
13.55 Ambasadorul american la OSCE a precizat vineri, potrivit Reuters, că Rusia ar fi mobilizat între 169.000 și 190.000 de soldați de-a lungul graniței cu Ucraina, cea mai mare mobilizare de la Războiul Rece încoace.
Acesta a reluat afirmațiile lui Antony Blinken, declarând că au cunoștință de intenția Rusiei de a inventa un pretext pentru a ataca Ucraina.
SUA resping în continuare afirmațiile Moscovei privind retragerea unor trupe.
13.48 Președintele rus Vladimir Putin a convocat vineri echipa sa pe probleme de securitate pentru a discuta despre răspunsul SUA la cererile Moscovei privind NATO. Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, însă acesta nu a dat alte detalii legate de ședința extraordinară.
Joi, ministrul rus de externe Serghei Lavorv declara că Washingtonul nu a oferit un ”răspuns constructiv” la revendicările Rusiei, amenințând cu ”măsuri militaro-tehnice”.
13.46 Statele Unite vor vinde Poloniei 250 de tancuri Abrams
13.21 Preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit, vineri, cu preşedintele Parlamentului European, Roberta Metsola, cu care a discutat despre evoluţiile de securitate din Vecinătatea Estică a UE, sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova și securitatea energetică.
11.35 În toiul crizei de la granița cu Rusia și pe fondul temerilor privind o nouă invazie a trupelor rusești, opțiunea pro-NATO a ajuns la cele mai mari cote în Ucraina. Astfel, 62% dintre ucraineni doresc aderarea la alianța nord-atlantică, în creștere față de lunile precedente, potrivit unui sondaj de opinie realizat de Rating Groupși preluat de The Moscow Times.
10.55 Liderul bielorus Aleksander Lukașenko a aterizat vineri la Moscova pentru un summit cu Vladimir Putin, principalul subiect al discuțiilor fiind legat de prezența militarilor ruși pe teritoriul Belarus, relatează Reuters.
Rusia a desfășurat peste 30.000 de soldați în Belarus pentru exerciții militare comune, fiind cea mai mare mobilizare de trupe pe teritoriul fostei republici sovietice de la Războiul Rece încoace. Atât Moscova cât și Minskul au susținut că aceste trupe vor rămâne în Belarus până la finalizarea exercițiilor. Teoretic, acestea ar fi trebui să fie retrase în cursul zilei de duminică.
Însă, recent, discursul lui Lukașenko s-a schimbat lăsând loc posibilității ca trupele care sunt desfășurate de-a lungul graniței de nord, est și sud cu Ucraina să rămână pentru o perioadă de timp mai lungă.
"Orice decizie am lua mâine (vineri-n.red), așa va rămâne”, declara Lukașenko joi.
"Dacă vom decide acest lucru (retragerea -n.red) trupele vor fi retrase în 24 de ore. Dacă vom decide să mai râmână o lună, vor rămâne încă o lună. Forțele armate vor rămâne atât cât este necesar”, a mai spus el.
10.46 Conferinţa de securitate de la Munchen va începe vineri, la ora locală 13:30 (12:30 GMT), cu discursurile secretarului general al ONU Antonio Guterres, şefei diplomaţiei germane Annalena Baerbock şi secretarului de stat american Antony Blinken.
09.34 Șeful forțelor ucrainene, generalul locotenent Alexander Pavliuk, acuză trupele separtiștilor susținuți de Rusia că au intensificat acțiunile provocatoare înainte de conferința de securitate de la Munchen, cu scopul de a determina armata Kievului să deschidă focul.
Ministerul apărării de la Kiev a mai susținut că, în ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 60 de încălcări ale acordului de încetare a focului în regiunea Donbas, un soldat fiind rănit, relatează Reuters. Pe de altă parte, Rusia continuă să susțină că retrage o parte de tancuri și trupe comasate la granița cu Ucraina.
08.05 Vineri începe conferința de securitate de la Munchen, însă Rusia a refuzat să participe. La eveniment vor fi prezenți vicepreședintele american Kamala Harris, președintele Ucrainei Volodimir Zelenski și cancelarul Germaniei Olaf Scholz.
Ministrul de externe german Annalena Baerbock a criticat Moscova pentru ”revendicările sale tipice Războiului Rece” și pentru refuzul de a veni la conferință.
”Cu desfășurarea fără precedent a trupelor sale la granița cu Ucraina și revendicările specifice Războiului Rece, Rusia pune sub semnul întrebării principiile fundamentale ale ordinii păcii în Europa”, a spus oficialul german.
Ea a precizat că astăzi, la Munchen, se va discuta despre cum pot fi contracarate amenințările, violența și escaladarea militară pe calea dialogului.
”Este păcat că Rusia nu profită de această ocazie”, a adăugat ea.
Casa Albă a confirmat cu puțin timp în urmă că președintele Joe Biden va avea o convorbire telefonică, vineri, cu aliații NATO. Potrivit AFP, la această reuniune telefonică vor participa conducătorii Canadei, Franţei, Germaniei, Italiei, Marii Britanii, Poloniei, României, Uniunii Europene şi NATO. Președintele Klaus Iohannis se află vineri la Bruxelles, potrivit Administrației Prezidențiale.
Declarația de presă a oficialului Casei Albe:
- ”Mâine după-amiază, președintele va vorbi la telefon cu liderii transatlantici despre acțiunile militare ale Rusiei de la granița cu Ucraina și despre continuarea eforturilor noastre diplomatice și de descurajare”.
Senatul american a adoptat o rezoluție privind Ucraina
Într-un gest rar, Senatul american a votat în unanimitate o rezoluție privind susținerea independenței și suverantității Ucrainei, potrivit Associated Press.
Votul a avut loc la scurt timp după ce președintele Biden a declarat că SUA au toate indiciile privind un potențial atac al Rusiei în următoarele zile.
Rezoluția nu are valoarea juridică unei legi, însă reprezintă o declarație politică fără precedent de sprijinire a Ucrainei și de condamnare a agresiunii Rusiei.
Documentul a fost adoptat în unanimitate, fără nicio abținere, mai notează Assoiated Press.
Noi acuzații privind atacuri
Rebelii susținuți de ruși din estul Ucrainei au acuzat forțele guvernamentale ucrainene că au bombardat un sat, fiind lansate alte trei atacuri cu artilerie grea în Lugansk și Donețk, susține Interfax, citată de Reuters. Atacurile ar fi avut loc vineri dimineața, în jurul orei 5.30 a.m.
Acuzațiile vin după ce joi, rebelii autoproclamatei republici Donețk au acuzat forțele Kievului că au deschis focul cu armament greu pe teritoriul lor, însă armata ucraineană a respins acuzațiile și a spus că rebelii din Donețk și Luhansk au tras cu artileria grea, lovind inclusiv o grădiniță.
Surse OSCE și postări pe rețelele de socializare confirmă bombardamente în cele două regiuni, iar Kremlinul a spus că situația ”escaladează”.
Blinken a spus joi în fața Consiliului de Securitate al ONU că informațiile americane indică faptul că Rusia a masat acum peste 150.000 de soldați în apropierea Ucrainei și se pregătește să lanseze o invazie la scară largă care implică trupe terestre, avioane și nave „în zilele următoare”, care ar putea viza capitala, Kiev.
Blinken a spus că serviciile de informații americane sugerează că atacul Rusiei se va desfășura în mai multe etape, începând cu un pretext fabricat.
Aceasta ar putea implica un „eveniment violent” precipitat de Rusia sau „o acuzație scandaloasă” împotriva Ucrainei, a spus Blinken.
El a citat posibilitatea unui „așa-zis atentat terorist inventat în interiorul Rusiei, descoperirea inventată a unei gropi comune, o lovitură cu drone înscenată împotriva civililor sau chiar un atac real cu arme chimice”.
„Rusia poate descrie acest eveniment drept o epurare etnică sau un genocid, ridicând în joc un concept pe care noi, cei din această cameră, nu îl luăm cu ușurință”, a spus Blinken.
.jpg)
.gif)
.png)
.jpeg)
Adauga comentariul tau