Hrișca, benefică pentru diabetici și cardiaci
Dimensiune font:
Hrișca este considerată de mulți, din punct de vedere practic, o cereală. În realitate însă aceasta nu este altceva decât un un aliment care face parte din categoria pseudocerealelor (ca și amarantul sau quinoa).
Este foarte populară în Rusia, China, Ucraina, R. Moldova, în România fiind prezentă în bucătăria celor care trăiesc în zona Bucovinei. Pe măsură ce specialiștii în nutriție au descoperit și au popularizat proprietățile și beneficiile sale remarcabile, hrișca a devenit tot mai iubită și mai apreciată atât în SUA, cât și în Europa. La fel ca și alte pseudocereale hrișca nu conține gluten, ceea ce o face potrivită pentru oamenii care au probleme legate de toleranța glutenului (cum ar fi cei care suferă de boala celiacă).
Hrișca – ce beneficii aduce pentru sănătate consumul ei?
1. Te ajută să-ți menții sănătatea sistemului cardiovascular
Rezultatele unor studii clinice au sugerat că hrișca poate să reducă inflamațiile și nivelul nesănătos al colesterolui ”rău”, crescând în același timp nivelul colesterolui ”bun”. Rutinul, un antioxidant conținut în hrișcă, este de mare ajutor în menținerea elasticității și rezistenței vaselor de sânge.
2. Te ajută să-ți controlezi nivelul glicemiei din sânge
Fiind o sursă bună de fibre alimentare, hrișca se destinge printr-un indice glicemic de nivel mic spre mediu, ceea ce înseamnă că includerea acesteia în hrană este legată de o creștere lentă și graduală a glicemiei din sânge. De fapt, cercetările efectuate pe oameni care sufereau de diabet, care au folosit hrișcă în alimentația lor, au arătat o glicemie mai scăzută. Suport pentru rezultatele acestor studii a fost scos în evidență și în studiile făcute pe șobolanii diabetici, care au punctat faptul că o componentă aflată în hrișcă (d-chiro-inositol) poate fi de folos în tratarea diabetului. Un alt studiu a indicat că anumite componente extrase din tărâța de hrișcă pot să aibă un efect inhibitor asupra digestiei sucrozei. Sucroza este o altă denumire a zahărului obișnuit. Toate aceste proprietăți fac din acest aliment o alegere foarte bună și sănătoasă atât pentru bolnavii de diabet, cât și pentru orice persoană care vrea să se asigure de un control îmbunătățit al glicemiei din sânge.
3. Te ajută să slăbești
Hrișca este un aliment sărac în calorii, însă bogat în componenți care ajută la reglarea greutății corporale. În plus, este și foarte sățios, ceea ce îți va reduce foarte mult pofta de a ”ciuguli” între mese. Pentru persoanele care au înclinații spre o alimentație vegetariană acest aliment este practic obligatoriu.
4. Îmbunătățește digestia
”Proprietățile hriștii sunt: profil caloric neutru; aromă dulce; curăță și întărește intestinele și ameliorează apetitul. Are efect în tratarea dizenteriei și a diareei cronice. Rutinul, un bioflavonoid prezent în hrișcă, întărește capilarele și vasele sangvine, inhibă hemoragiile, reduce presiunea sangvină și crește circulația către mâini și picoare.
5. Oferă proteine de calitate
Hrișca este una dintre cele mai bune surse de proteine de calitatea înaltă, ușor digerabile. Ceea ce o face o alternativă excelentă la carne. O porție de 100 grame oferă aproximativ 26% din necesarul zilnic de proteine. Hrișca conține în proporții excelente aproape toți aminoacizii esențiali și, în mod special, lisina (un aminoacid în care de altfel sunt sărace cerealele precum grâul, porumbul, orezul, etc).
6. Te ajută să suplinești necesarul de minerale ale organismului
Hrișca este o sursă excelentă de cupru, magneziu, mangan și o sursă bună de zinc, seleniu, fier și potasiu. Cuprul este necesar pentru convertirea fierului din organism în hemoglobină.
Magneziul este esențial pentru buna funcționare a sistemului nervos și al mușchilor, fiind totodată important pentru transfromarea zahărului din sânge în energie.
Manganul este necesar pentru structura normală a sistemului osos.
Zincul este estențial pentru sinteza proteinelor și formarea colagenului.
Seleniul este vital pentru producerea de glutation peroxidază, antioxidantul primar al organismului, care se găsește în fiecare celulă.
Fierul este esențial pentru menținerea vieții, fiind necesar pentru producerea hemoglobinei, mioglobinei și a multor enzime.
Potasiul este necesar pentru normalizarea ritmului cardiac și reglarea tensiunii arteriale, având totodată (împreună cu sodiul) un rol important în reglarea echilibrului hidric în organism.
7. Luptă cu radicalii liberi
Secundă de secundă respiri oxigen. Și tot secundă de secundă organismul tău produce, ca efect colateral, radicali liberi - niște oxidanți care pot să-ți afecteze în sens negativ fiecare celulă, putând să ducă la acumularea în timp a tot felul de probleme și îmbolnăviri. Ce se poate face?
Pentru a te lupta cu oxidanții ai nevoie acută de antioxidanți. Hrișca, din fericire, conține o multitudine bogată de antioxidanți (runin, tanini, catechini).
Rutinul, în mod special, a fost găsit că are proprietăți antiinflamatoare și antioxidante, fiind totodadă de ajutor în prevenirea formarării cheagurilor de trombocite in interiorul vaselor de sânge.
Anumite studii timpurii de laborator au sugerat că rutinul poate fi de folos în tratarea hemoroizilor și a altor tulburări de coagulare.
8. Reduce riscul dezvoltării de pietre la vezica biliară
Cercetatorii japonezi au descoperit că făină de hrișcă, care are un conținut ridicat de proteine, prezintă efecte protectoare puternice împotriva formării calculilor biliari. Aceste efecte benefice ale hriștii au fost atribuite concentrației sale ridicate în lecitină. Lecitina are un rol în descompunerea grăsimilor și a colesterolului. Nivelurile scăzute de lecitină au fost corelate cu formarea calculilor biliari de colesterol (10).
9. Liber de produse chimice
Hrișca crește atât de repede încât nu există, de obicei, nevoia de a trata solul cu o mulțime de pesticide sau alte substanțe chimice. Ceea ce este totuș un pas înainte.
10. Ajută la detoxifierea organismului
Beneficiile aduse de hrișcă organismului sunt remarcabile și datorită faptului că ajută la eleminarea toxinelor, ceea ce se datorează conținutului bogat în fibre conținute.
Hrișca crește în mod nativ în Asia, precum și în nordul Europei. Între secolele 10 și 13 aceasta a fost cultivată pe larg în China. De acolo s-a răspândit în Europa și Rusia în secolele 14 și 15. Hrișca este produsă în cantități mari în Rusia (care produce mai mult de jumătare din cantitatea anuală), Ucraina și Polonia, unde joacă un rol important în bucătăria tradițională a acelor țări (11). Cei mai mari exportatori de hrișcă însă sunt China, SUA și Polonia.
O altă idee ar fi ca hrișca să fie servită la micul dejun, garnisită cu diverse fructe uscate (cireșe uscate, prune uscate, fructe de goji uscate și altele după preferință), nuci (caju crud, nuci macadamia, migdale crude) și semințe de tot felul (semințe de dovleac, semințe de floarea soarelui, semințe de susan, semințe de in).
În Republica Moldova hrișca se fierbe și se consumă, de obicei la micul dejun, cu lapte de vacă (vegetarienii îl înlocuiesc cu laptele de soia) sau se folosește pentru pregătirea unei diversități de feluri de mâncare, garnisite cu pui, pește prăjit și legume.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau