„Armonia creată de muzică te ajută să crești luminos”

 

 

Ultima zi a Festivalului Internațional de Teatru pentru Publicul Tânăr a fost una plină de surprize (FITPTI) - premiere, dezbateri, teatru radiofonic și spectacole. Publicul a avut bucuria de a revedea „Călătoria lui Ivan”, oferit de Compania Hopa Trop București, teatru de umbre și storytelling, difuzat online streaming. Publicul s-a bucurat să-i revadă pe Beatrice și Florin Iordan, alături de care s-a aflat și fiica lor, Maruca. Beatrice și Florin Iordan sunt cunoscuți și pentru alte proiecte artistice grozave, unul dintre ele fiind deja consacrat. Este vorba despre trupa de muzică veche românească „Trei parale”, ale cărei acorduri au putut fi auzite și în filmul „Aferim”, a lui Radu Afrim. Am stat de vorbă cu Beatrice Iordan despre teatru, despre muzică și despre ceea ce aduce bucurie în viața ei și a familiei ei minunate, în care arta este slujită și de către cei trei copii - Maruca, Ilieș și Chira.

- Sunteți pentru a treia oară invitați la FITPTI. Ce v-a atras aici?

- Dacă revenim, înseamnă că publicul ne-a plăcut, iar noi ne-am bucurat să fim invitați. Când am revenit pentru a doua oară în festival, a fost la cererea publicului. Câteva mămici au văzut spectacolul nostru pentru prima oară, le-a plăcut mult de noi și au cerut să revenim în cadrul festivalului. Acum am fost invitați de organizatori, cred că le-a plăcut de noi. Ne bucurăm să ne reîntâlnim cu publicul din Iași, care a fost atât de călduros de fiecare dată! Ne doream să-i revedem și să ne revadă, chiar dacă a fost online. Iașul este singurul oraș în care publicul ne-a cerut să revenim. Este emoționant pentru noi, ca și companie de teatru.

- Presupun că și alte orașe doresc să vă revadă.

- Cu siguranță, dar nu am simțit această dorință atât de profund ca la Iași. Am simțit multă căldură, ne-am simțit foarte bine, ceea ce este important pentru un artist.

- Cum este să fii pe scenă cu familia?

- Noi avem mai multe proiecte cu familia, nu numai cel de teatru. Avem și un proiect muzical, formația de muzică românească „Trei parale”, în care cânt alături de soțul meu, Florin Iordan, și alături de doi colegi. Apoi avem Laboratorul muzical, un proiect dedicat copiilor, în care alături de mine, sunt implicați soțul meu, fiica noastră Maruca și un coleg. Un alt proiect de familie este compania de teatru „Hopa Trop”, unde sunt doi muzicieni și două actrițe. În „Călătoria lui Ivan” sunt eu, soțul meu, care semnează muzica, și fiica noastră. Eu sunt povestitorul, am apelat la storytelling, am combinat imaginea de teatru de umbre cu basmul și cu muzica live. Este minunat să fii mereu împreună cu familia. Noi vorbim și acasă despre spectacole și pot să spun că nu avem doar repetiții, ci mult mai mult. Când ai repetiții cu o trupă de teatru știi că te întâlnești și te pregătești pentru scenă, însă la noi este o continuă repetiție. Chiar și când stăm la masă ne vin idei, sugestii - „Uite, Maruca acolo ai putea să faci așa” sau „Acolo era poate mai bine așa…”. Este o combinație minunată între activitățile noastre, cele de familie, și poveste. E bine.

- Vorbiți mereu despre importanța muzicii în viețile copiilor și în viața noastră. Cum îi ajută pe copii?

- Toate artele ajută la creșterea copiilor, pregătesc terenul pentru a deveni adulți frumoși. Spre exemplu, copilașii care sunt aduși de mici la spectacolele de teatru își vor forma un limbaj vizual foarte bun, vor avea o cultură artistică încă de mici. La fel este și cu muzica, o artă cu un rol extraordinar în viața omului încă de dinainte de naștere, de când mămicile le cântă viitorilor prunci. Muzica ne însoțește tot timpul, de la sunetele păsărilor, animalelor, foșnetul frunzelor purtate de vânt. Totul în jur este un sunet, care însoțește imaginea. Armonia creată de muzică te ajută să crești luminos, bun sufletește.

- Lucrați mult cu copiii, sunteți și pedagog, și actor. Care misiune vă este ceamai dragă? Ce vă spune sufletul?

- Mă regăsesc în ambele misiuni, nu se poate una fără alta. Eu sunt de profesie actor păpușar. Am urmat un liceu pedagogic, am fost educatoare, am avut ateliere de animație, de muzică dedicate copiilor. Toate s-au integrat perfect în ceea ce fac. Atelierele pe care le-am creat și care sunt dedicate copiilor combină povestea, care include unele învățăminte, cu elemente de teatru, toate cu scop educativ. În general, teatrul are rolul de a educa inclusiv oamenii mari nu doar pentru copiii, de a îndrepta unele situații prin spectacole, prin identificarea personajelor, a misiunilor pe care le au de îndeplinit, a trăirilor.

- Și muzicii îi oferiți un loc important, iar publicul vă apreciază mult. Cum a apărut muzica în viața dvs?

- Dacă este vorba despre trupa „Trei parale”, acest proiect a început să fie vizibil pentru public în 2013, când am ieșit cu acest nume, însă noi am cântat de la început în familie. Cântam împreună, cântam pentru prietenii noștri, la diferite întâlniri. Am crescut frumos și am intrat într-un firesc, iar atunci când am înființat formația, a venit ca o continuare a ceea ce făceam deja.

- Și copiii dvs cântă...

- (zâmbește cald) Daaa, și le place foarte mult. Proiectul muzical îi aparține lui Florin, soțul meu, eu fiind mai mult cu cel teatral. E un tot în viața noastră. Mergem împreună în turnee, facem multe lucruri împreună.

- Aveți și o companie independentă de teatru. Cum este să fii actor independent?

- E greu, foarte greu pentru că te lovești de tot felul de piedici birocratice. Nu te gândești numai la spectacole, ci și la detalii administrative, financiare. Te lupți pentru fiecare lucru pe care vrei să-l faci și să-l pui în scenă, să cauți festivaluri și oameni care să te vadă. Pe lângă spectacol, sunt mult detalii care ne epuizează uneori.

- E greu, dar...

- Ai satisfacții enorme! După atâta muncă, după atâta zbucium, faptul că ești invitat în festivaluri, în spectacole, că ești apreciat îți aduce o bucurie este imensă și uiți de ceea ce a fost greu, chiar dacă te izbești mereu de piedici.

- Ați renunța vreodată la această independență?

- Nu, categoric nu. Asta facem și ne place foarte mult. Suntem implicați în foarte multe proiecte, la care lucrăm cu drag și cu mult suflet. Este uimitor să fii într-o provocare continuă, dar toate acestea ne mențin tineri și cu mintea, și cu sufletul și cu trupul.

„Călătoria lui Ivan” face parte din proiectul „Povești la cutie”, o serie de narațiuni tradiționale și contemporane spuse cu ajutorul teatrului de umbre, al povestirii și al muzicii. „Călătoria lui Ivan”, primul spectacol realizat în cadrul acestui proiect de storytelling, este scris de Beatrice Iordan. Spectacolul vorbește despre importanța muzicii în viețile noastre: ca mod de a trăi, ca exprimare a bucuriei. Despre liniștea ce o trăiește pruncul la auzul cântecului de leagăn al mamei. Despre muzica ce ne însoțește permanent și căreia i-am simți cu adevărat lipsa doar atunci când nu am mai avea parte de ea. Cu o astfel de situație este confruntat Ivan, personajul principal al acestei povești, alături de care publicul pornește într-o călătorie imaginară, purtat în feluritele aventuri ale eroului de undele muzicii realizate de Maruca și Florin Iordan.

A consemnat Maura ANGHEL