A murit regizorul Sergiu Nicolaescu

* regizorul Sergiu Nicolaescu, internat la Spitalul Elias, a murit ieri dimineaţă ca urmare a unor complicaţii cardiace şi pulmonare severe * „În ultimele 48 de ore în evoluţia domnului Sergiu Nicolaescu au apărut complicaţii cardiace şi pulmonare severe care nu au răspuns la tratamentul intensiv aplicat şi care au condus la deces azi, 3 ianuarie 2013, ora 8,20”, a anunţat purtătorul de cuvânt al Spitalului, printr-un comunicat

Sergiu Nicolaescu, care suferea de o afecţiune digestivă cronică benignă, a fost operat pe 28 decembrie, pe cale laparoscopică, la Spitalul Elias, intervenţia chirurgicală fiind impusă de evoluţia clinică.
„Intraoperator a fost descoperită o peritonită localizată cu punct de plecare apendicular, care a fost rezolvată laparoscopic. Intervenţia chirurgicală a decurs fără incidente, pacientul fiind transferat în compartimentul postoperator pentru continuarea îngrijirilor”, informa unitatea sanitară.
Pe 30 decembrie, purtătorul de cuvânt al Spitalului Elias, Valentin Calu, anunţa că evoluţia postoperatorie a regizorului este lent favorabilă, cu persistenţa unor probleme respiratorii care necesită supraveghere şi continuarea îngrijirilor medicale.
La începutul lunii decembrie, Sergiu Nicolaescu, care în legislatura 2008-2012 a fost senator PSD, le mulţumea colegilor în ultima şedinţă de plen a Camerei superioare a Parlamentului pentru anii petrecuţi împreună, anunţând că nu a mai dorit să candideze la alegerile din 9 decembrie pentru că a vrut ca anii "puţini de trăit" care i-au mai rămas să îi termine în profesia sa.
„Stimaţi colegi şi colege, vreau să vă mulţumesc pentru aceşti patru ani minunaţi pe care i-am petrecut împreună, pe care dumneavoastră mi i-aţi dăruit. (...) Mai am puţini ani de trăit şi mi-am dorit să-i termin în profesia mea. Pentru acest lucru nu am participat la alegeri şi vreau astăzi să vă spun un sincer La revedere şi să vă spun în acelaşi timp La mulţi ani şi Sărbători fericite!”, a transmis Nicolaescu.

O carieră prodigioasă

Regizorul, actorul şi producătorul Sergiu-Florin Nicolaescu s-a născut la 13 aprilie 1930, la Târgu-Jiu.
Tatăl său era inginer, veteran al Primului Război Mondial, iar viitorul regizor devine el însuşi, în tradiţia familiei, inginer mecanic. Absolvent al facultăţii în 1952, a practicat ingineria la Studioul „Al. Sahia” până în 1965.
Începuturile carierei sale regizorale sunt marcate de o serie de scurtmetraje, foarte curând ajungând să abordeze, ca profesionist, lungmetrajul. Debutul în lungmetraj cu „Dacii” (în coproducţie cu Franco-London-Film, 1966), în care este şi interpret, se dovedeşte a fi un mare succes românesc, ajungând să fie difuzat şi în străinătate.
În anii '70, demonstrează o reală voinţă de a-şi însuşi tehnici narative şi de montaj preluate din cinematograful american comercial, pe care le aplică filmelor sale de acţiune şi suspans.
Filmografia sa impresionantă cuprinde pelicule la care, în afară de regizor sau coregizor, este în egală măsură actor sau scenarist cu certe calităţi. După numărul de filme realizate (peste 50 de lungmetraje), Sergiu Nicolaescu este, de departe, regizorul cel mai productiv din cinematografia autohtonă, situându-se în acelaşi timp la nivelul celor mai activi cineaşti în plan internaţional.
De-a lungul carierei a abordat o largă arie tematică şi de gen (inclusiv filmul de actualitate, serialul de televiziune, comedia, drama psihologică, filmul biografic), însă certa sa vocaţie se dovedeşte a fi superproducţia de inspiraţie istorică şi filmul de acţiune.
Selectiv, din filmografia sa cităm: Mihai Viteazul (1970), Cu mâinile curate (1972), Chemarea aurului (1973), Nemuritorii (1974), Un comisar acuză (1974), Accident (1976), Osânda (1976), Nea Mărin Miliardar (1978), Revanşa (1978), Ultima noapte de dragoste (1979), Capcana mercenarilor (1981), Wilhelm Cuceritorul (serial TV, 1981), Ringul (1983), Ciuleandra (1984), Francois Villon - poetul vagabond (1987), Mircea (1988), Coroana de foc (1990), Oglinda - Începutul adevărului (1993), Punctul zero (1995), Triunghiul morţii (1999), Orient Expres (2004), 15 (2005), Supravieţuitorul (2008), Carol I (2009), Poker (2010, cea de-a doua comedie din cariera sa regizorală, după Nea Mărin Miliardar).
Realizat de Sergiu Nicolaescu, după un scenariu de Emil Slotea, filmul „Carol I” se referă la ultimele luni din viaţa regelui şi la controversele dintre Carol şi membrii Guvernului său, în contextul izbucnirii Primului Război Mondial. Regizorul dă viaţă regelui Carol, personaj pe care l-a mai interpretat şi în 1977, într-un alt film al său, „Pentru patrie”.
„Poker” a fost filmat în 26 de zile şi este o adaptare a piesei de teatru cu acelaşi nume a scenaristului Adrian Lustig, piesă care se joacă cu succes la Teatrul de Comedie de mai bine de cinci ani. Sergiu Nicolaescu a reuşit să aducă în sălile de cinema un număr impresionant de spectatori, în week-end-ul de lansare (9 - 11 aprilie 2010), „Poker” fiind vizionat de 7.182 de spectatori, generând încasări de aproximativ 130.000 de lei.
În ianuarie 2010, „Mihai Viteazul”, filmul lui Sergiu Nicolaescu apărut în 1970, ocupa a treia poziţie într-un clasament realizat de site-ul american de specialitate IMDb (Internet Movie Data base) la categoria „Filme istorice”. Producţia devine astfel cel mai vizionat film românesc în întreaga lume.
Cel din urmă film al lui Sergiu Nicolaescu - „Ultimul corupt” - o continuare a peliculei „Poker”, a avut premiera în februarie 2012.

Viaţa politică

După momentul 1989, când a participat direct la evenimentele din Bucureşti, Sergiu Nicolaescu se orientează spre viaţa politică: membru al CFSN (constituit în 22 decembrie 1989), se implică direct în constituirea organizaţiilor Frontului Salvării Naţionale (FSN) din ţară; între 9 februarie-11 mai 1990 este membru al CPUN.
La iniţiativa lui s-a înfiinţat Comisia senatorială de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989, pe care a şi condus-o iniţial.
Senator FSN de Braşov (1990-1992), în legislaturile 1992-1996 şi 1996-2000 a fost senator PDSR în circumscripţia Vrancea, ulterior în legislatura 2000-2004 senator PSD de Arad. La alegerile parlamentare din noiembrie 2004 nu a mai candidat. În 2004 a fost numit de Ion Iliescu membru în Colegiul Naţional al Institutului Revoluţiei Române. La alegerile de la 30 noiembrie 2008, a obţinut cel de-al cincilea mandat în Parlament, devenind senator de Bucureşti din partea PSD. În ultima legislatură a fost preşedintele Comisiei pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă din Senat. La alegerile parlamentare din 2012, Nicolaescu a anunţat că nu mai candidează, spunând că vrea să se dedice exclusiv profesiei.
Pe parcursul activităţii politice Sergiu Nicolaescu nu abandonează activitatea de cineast, fiind din 1990 directorul Studioului de creaţie „Star 22”.
A scris mai multe cărţi referitoare la revoluţia din 1989: „Revoluţia. Începutul adevărului” (1995); „Un senator acuză” (1996; a 2-a ediţie 1998); „Cartea revoluţiei române. Decembrie '89” (1999); „Lupta pentru putere. Decembrie '89” (2005), „Mămăliga a explodat! Decembrie 1989” (2011).
Ultimii ani
În ianuarie 2008, în urma unui accident provocat de o cădere, Sergiu Nicolaescu a suferit două intervenţii pe creier. Regizorul, un adevărat luptător atât în viaţă, cât şi în filmele sale, şi-a revenit repede şi a lansat pe piaţa cinematografică trei luni mai târziu, la 11 aprilie 2008, un nou film din seria comisarului Moldovan, „Supravieţuitorul”. În 2009 a fost operat laparoscopic de colecistită acută de o echipă de medici a Spitalului Elias din Capitală. La sfârşitul lunii aprilie 2010, Sergiu Nicolaescu a fost internat la Spitalul de Urgenţă Floreasca, după ce a căzut pe scări şi s-a lovit la cap. În februarie 2011, regizorul a acuzat unele probleme de sănătate, fiind internat pentru câteva zile la Spitalul Elias din Bucureşti.
Sergiu Nicolaescu a fost membru al SCAD (Societatea Autorilor de Film din Franţa). Distins cu nenumărate premii şi distincţii, în decembrie 2008 a primit Premiul pentru întreaga activitate, la cea de-a VII-a ediţie a Galei Premiilor de Excelenţă acordate de TVR International. În cadrul ceremoniei de decernare a Premiilor Uniunii Cineaştilor UCIN pe 2009, i-a fost conferit Premiul academic, o distincţie acordată de UCIN în premieră.