De-obicei, Ziua Națională este sărbătorită cu o paradă militară la Paris, pe Champs-Elysees.

Ziua naţională a Franţei celebrează cele două evenimente care au marcat istoria sa modernă – începutul Revoluţiei Franceze prin căderea Bastiliei şi Sărbătoarea Federaţiei.

În 14 iulie 1789 revoluţionarii parizieni luau cu asalt Bastilia, cel mai detestat simbol al „Vechiului Regim”, iar la Sărbătoarea Federaţiei din 14 iulie 1790, sărbătoarea reconcilierii şi unităţii tuturor francezilor, regele Ludovic al XVI-lea a jurat credinţă Naţiunii şi legii.

La 14 iulie 1795, în mod oficial, La Marseillaise, melodia cântată de soldaţii republicani din Marsilia la intrarea lor în Paris, a devenit imnul naţional al Franţei.

Din 1880, la propunerea deputatului Benjamin Raspail, ziua de 14 iulie avea să devină Ziua Naţională a Franţei. În acel an, Republica a sărbătorit grandios.

Ministrul de interne a cerut prefecţilor să organizeze festivităţi atât de strălucite, pe cât permit resursele locale, iar la Paris, pe hipodromul din Longchamp, a avut loc o mare defilare militară, în faţa a 300.000 de spectatori şi în prezenţa preşedintelui Jules Grévy. Tot atunci, s-a inaugurat şi monumentul din Place de la République şi au fost peste tot concerte şi focuri de artificii.

De-obicei, Ziua Națională este sărbătorită cu o paradă militară la Paris, pe Champs-Elysees.