Patronii benzinăriei de la Crevedia le-au făcut plângere penală pompierilor: Nu au prevăzut tragedia!

Patronii firmei care opera depozitul cu gaz petrolier lichefiat care a explodat, anul trecut, în localitatea Crevedia din judeţul Dâmboviţa, au depus, prin avocat, plângere penală împotriva a trei comandanţi ai intervenţiei pe care îi acuză de abuz de autoritate prin care s-a adus o vătămare gravă intereselor legale ale inferiorului sau subordonatului, neglijenţă în serviciu, neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, nerespectarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă şi distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru

Apărătorul celor doi oameni de afaceri şi al firmei FLAGAS afirmă că a solicitat reaudierea a zeci de pompieri, lucru încuviinţat de procurori şi reclamă, pe de altă parte, că pe parcursul a sute de ore de declaraţii, anchetatorii nu au adresat niciunuia dintre cei audiaţi, „nicio întrebare proprie”.

Florin Cjocaru, avocatul firmei FLAGAS şi al patronilor acesteia, Cosmin Stîngă şi Ionuţ Doldurea, anunţă că a depus, marţi, 7 mai, plângere penală împotriva a trei comandanţi ai intervenţiei, cu expertiză ca pompieri. Firma care opera depozitul GPL de la Crevedia şi patronii acesteia îi acuză pe cei trei pompieri care au coordonat intervenţia de săvârşirea infracţiunilor de abuz de autoritate prin care s-a adus o vătămare gravă intereselor legale ale inferiorului sau subordonatului, neglijenţă în serviciu, neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, nerespectarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă şi distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru.

Cei trei, acuzaţi că „nu au luat în calcul fie deloc, fie nu în modul cuvenit, riscul producerii unor explozii”

Într-un comunicat dat publicităţii marţi, apărătorul FLAGAS arată că unul dintre motivele invocate în plângere este acela că cei trei „nu au luat în calcul fie deloc, fie nu în modul cuvenit, riscul producerii unor explozii, neprevăzând un astfel de rezultat, deşi trebuia şi puteau să îl prevadă, şi prin urmare nu au luat ori dispus nicio măsură adecvată în raport cu această ipoteză”.

Cei trei comandanţi sunt de asemenea acuzaţi că „nu au făcut o recunoaştere corespunzătoare a zonei, invocând că pe întreaga durată a intervenţiei şi până la momentul producerii celei mai puternice dintre explozii nu au putut vedea în curtea societăţii Flagas şi alte cisterne decât aceea care ardea, deşi în modul cel mai facil zona putea fi riguros observată de sus, dacă nu chiar din elicopterul ajuns la faţa locului sau prin utilizarea de drone, în modul cel mai facil prin banala utilizare şi înălţare a scării telescopice a unei autospeciale”.

Pompierii care au coordonat intervenţia de la Crevedia sunt acuzaţi şi că „au exclus stingerea incendiului care se manifesta la cisterna din curtea Flagas, ordonând să nu se intervină cu autospeciala cu pulbere sosită la faţa locului şi să fie lăsată flacăra aprinsă până la epuizarea conţinutului cisternei, pe seama raţionamentului greşit că incendiile de gaz nu sting, în condiţiile în care de fapt acestea i) se sting şi ii) se sting cu pulbere, potrivit legislaţiei în vigoare (NORME TEHNICE privind utilizarea, verificarea, reîncărcarea, repararea şi scoaterea din uz a stingătoarelor de incendiu, aprobate, succesiv, prin Ordinul 138/2015 (la data producerii incendiului), şi Ordinul 135/2023 din 30 august 2023, imediat după incendiu). În acelaşi timp, comandanţii nu au mai solicitat alte autospeciale cu pulbere pe lângă singura ajunsă la eveniment”.

Avocat: Cei trei ar fi „nesocotit în mod evident şi impardonabil încărcătura de GPL, invocând neverosimil pe durata cercetărilor că de fapt nu au cunoscut şi nu ar fi avut de unde să cunoască natura încărcăturii din rezervoarele cisternă”

Cei trei comandanţi sunt de asemenea reclamaţi pentru că ar fi „nesocotit în mod evident şi impardonabil încărcătura de GPL, invocând neverosimil pe durata cercetărilor că de fapt nu au cunoscut şi nu ar fi avut de unde să cunoască natura încărcăturii din rezervoarele cisternă” şi că „au dispus echiparea cu costume aluminizate a numai 2 pompieri, care însă au acţionat la faţa locului, astfel echipaţi, dimpreună, cot la cot, cu ceilalţi pompieri, neechipaţi cu costume aluminizate, atestând în acest mod plasarea conştientă, deliberată, a pompierilor neechipaţi cu aceste costume speciale în condiţii specifice de risc care reclamau imperios purtarea protecţiei aluminizate”.

Alte acuzaţii aduse celor trei sunt că „nu ştiau la data intervenţiei şi nu au cunoscut nici luni mai târziu, cu ocazia audierilor la Parchet, care sunt produsele de stingere pentru incendiile de gaz, indicând în mod fundamental greşit apa şi spuma, neluând în calcul la niciun moment şi nemenţionând pulberea, care de altfel nici nu s-a folosit vreo clipă în împrejurările manifestării incendiului”; „nu au luat în calcul şi nici nu au dispus tractarea din zona de risc a cisternelor sau a altor vehicule”; „nu au cunoscut distanţa de siguranţă în cazul incendiilor manifestate la recipiente de gaz, au nesocotit de fapt orice distanţă de siguranţă la faţa locului şi, la nivel declarativ, audiaţi în cauza penală, au apreciat-o la aproximativ 100 de metri, când de fapt mulţi dintre pompierii vătămaţi s-au găsit la 50 de metri sau mai puţin faţă de focar la momentul celei mai mari dintre explozii”.