2024, anul recesiunii în România: Euro sare de 5 lei, iar dolarul va câștiga teren. Cum arată prognoza completă a mediului de afaceri

 Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a crescut în luna decembrie a anului trecut cu 9 puncte, la valoarea de 56,6 puncte.

Conform datelor din comunicatul CFA, peste 71% dintre respondenți prevăd o depreciere a leului în 2024, media așteptărilor doar în prima jumătate a anului indicând un curs de 5,0212 lei pentru un euro, în timp ce pentru următoarele 12 luni, media anticipațiilor este de 5,0781 lei.

Aproape 37% dintre oamenii de afaceri estimează că economia României va intra în recesiune în primele 6 luni. 32% dintre investitori prevăd o inflație cuprinsă între 6-8%, în timp ce 27% anticipează o inflație situată între 8-10%.

Valorile sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât guvernul și Banca Națională a României, prin politicile monetare asumate, s-a chinuit să mențină o rută de scădere a inflației anul trecut, însă presiunile puse pe economie de deciziile legislative grăbite luate în ultimele trei luni din an vor anula scăderea aparentă a ratei inflației cu care s-a încheiat 2023, calculele BNR din decembrie fiind explicit nefundamentate pe impactul măsurilor fiscal-bugetare cuprinse în acte normative precum Legea nr. 296/2023. Un barometru efectuat de Moneycorp validează datele CFA și arată că prima parte a acestui an, România ar putea intra într-o recesiune tehnică.

Potrivit unui comunicat recent emis de Asociația CFA România, „Incertitudinea fiscală ridicată precum şi anticipaţiile de majorare a fiscalităţii în condiţiile unui deficit bugetar ridicat persistent va conduce la încetinirea semnificativă a procesului dezinflaţionist. Astfel, participanţii la sondaj anticipează o reducere a ratei inflaţiei cu mai puţin de un punct procentual în următoarele 12 luni", a declarat Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al Asociaţiei CFA România. 

Astfel, rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (ianuarie 2025) a scăzut faţă de exerciţiul anterior şi s-a situat la valoarea medie de 5,78%, valoare mai mică cu mai puţin de un punct procentual comparativ cu rata inflaţiei înregistrată în luna decembrie 2023. Doar 68% dintre participanţi anticipează o reducere a ratei inflaţiei în următoarele 12 luni faţă de 88% in exerciţiul anterior, transmite sursa.

 

Anul în care euro va trece de 5 lei, deși se discută despre această posibilitate de mai mult timp

 

Despre cursul de schimb EUR/RON se discută de mai multe luni că e posibil să sară de pragul psihologic de paritate 1 la 5, însă până acum mecanismele de reglare ale BNR l-au ținut în frâu. Conform datelor din comunicatul CFA, peste 71% dintre respondenți prevăd o depreciere a leului în următoarele 12 luni. Astfel, media așteptărilor pentru următoarele 6 luni indică un curs de 5,0212 lei pentru un euro, în timp ce pentru următoarele 12 luni, media anticipațiilor este de 5,0781 lei pentru un euro. În 2024 vor evolua vizibil și prețurile locuințelor rezidențiale în orașe, conform informațiilor furnizate de CFA. 37% dintre participanți prevăd o scădere a acestora, în timp ce 50% dintre respondenți se așteaptă la o stabilitate în următoarele 12 luni. De asemenea, 71% dintre participanți consideră că prețurile actuale sunt supraevaluate, în timp ce 29% cred că acestea sunt evaluate corect.

În ceea ce privește cursul valutar, valorile se aliniază cu un barometru în decembrie 2023, intervievând peste 1.000 de companii din diverse domenii, cum ar fi IT&C, asigurări, echipamente, materii prime, energie, FMGC sau turism.

Peste jumătate dintre executivi (53,6%) prevăd că euro va depăși 5 lei în 2024. Dintre aceștia, 13,8% consideră că euro va depăși chiar 5,05 lei. 32,6% estimează un curs între 4,95-5 lei/euro, iar 13,8% cred că, datorită calendarului electoral, Banca Națională a României va încerca să mențină moneda națională sub 4,95 lei/euro. „Cursul valutar, în special pentru companiile care sunt implicate în comerțul internațional, reprezintă un indicator crucial care face diferența în ceea ce privește competitivitatea economică. Prin urmare, gestionarea riscurilor valutare trebuie să rămână o prioritate. Există soluții optime în acest domeniu, soluții care pot face diferența între profit și pierdere. O strategie solidă de gestionare a riscului valutar pentru 2024 este esențială. Cu alte cuvinte, este crucial ca firmele de import-export să se protejeze împotriva volatilității cursului valutar, de la o monitorizare activă a piețelor valutare până la dezvoltarea unei strategii de hedging împreună cu alte instrumente de gestionare a riscurilor", a explicat Sebastian Bacioiu, director executiv al Departamentului de Tranzacționare al Moneycorp România.

„Evoluția cursului poate părea, la prima vedere, o problemă simplă, mai ales într-un an electoral, dar ascunde multe necunoscute, atât la nivel intern, cât și la nivel internațional. Este important de menționat că și Comisia Națională de Prognoză a prevăzut în ultimul său raport o depreciere a cursului de schimb de 1%, ajungând la un curs mediu de 5 lei/euro în 2024, ceea ce este în concordanță cu previziunile AAFB, recent lansate", a afirmat Sebastian Bacioiu, director executiv al Departamentului de Tranzacționare al Moneycorp Romania.

În plus față de evoluția EUR/RON, cei care au participat la sondaj prevăd și o apreciere a dolarului

american față de euro și leu. 23% văd cursul dolarului între 4,50-4,60 lei, 22% îl estimează între 4,60-4,70 lei, iar 18% îl consideră mai mare de 4,80 lei. Mai mult, Comisia Națională de Strategie și Prognoză estimează un curs mediu al dolarului american de 4,63 lei în 2024 și de 4,69 lei în 2025.

Totodată, dacă proiecția pentru deficitul bugetului de stat în anul 2023 indica (media așteptărilor) un procent de 5,8% din PIB, pentru anul 2024, participanții la sondaj estimează un deficit bugetar de 5,6%, potrivit sursei citate. În privința creșterii PIB real pentru anul 2023, estimarea s-a situat la 2%, în timp ce pentru anul 2024, prognozele privind creșterea economică se plasează la 2,6%. Datoria publică exprimată ca procent din PIB se preconizează a crește la 54% în următoarele 12 luni, conform comunicatului CFA.

 

România trebuie să se pregătească de recesiune tehnică în prima jumătate a anului 2024

 Aproape 37% dintre oamenii de afaceri estimează că economia României va intra în recesiune în primele 6 luni din acest an. 32% dintre investitori prevăd o inflație cuprinsă între 6-8%, în timp ce 27% anticipează o inflație situată între 8-10%, arată un sondaj executat de compania de plăți Moneycorp.

Oamenii de afaceri sunt preocupati de perspectivele anului 2024, având în vedere creșterea costurilor operaționale și inflația persistentă la nivel înalt. Majoritatea investitorilor estimează că în prima parte a acestui an, România ar putea intra într-o recesiune tehnică. Potrivit celei de-a V-a ediții a barometrului anual de opinie în rândul companiilor, dezvoltat de Moneycorp Romania, 32% dintre investitori prevăd o inflație între 6-8%, în timp ce 27% o plasează între 8-10%.

„Oamenii de afaceri sunt îngrijorați de perspectivele anului 2024, având în vedere creșterea costurilor operaționale și inflația persistentă la un nivel foarte ridicat. Majoritatea investitorilor estimează că România ar putea intra într-o recesiune tehnică în prima parte a acestui an, pe fondul scăderii activității industriale și a agravării problemelor din lanțurile economice," arată rezultatele celei de-a V-a ediții a barometrului anual de opinie în rândul companiilor, dezvoltat de Moneycorp România.

 

Prețurile ridicate, dobânzile BNR care nu au șanse să scadă și accentuarea blocajului financiar în economia privată, principalele motoare ale recesiunii tehnice în 2024

 

Provocările majore ale anului 2024 includ creșterea costurilor operaționale (precum prețurile pentru materiale, servicii, transport, dobânzi etc.) și descreșterea vânzărilor ca urmare a deprecierii puterii de cumpărare și a accentuării fenomenului de dezintermediere în economie. În lista de preocupări a investitorilor, urmează, în ordine de importanță, accentuarea blocajului financiar, intrarea în insolvență/faliment a partenerilor și efectele crizelor multiple la nivel internațional, cauzate de conflictele militare.

„Menținerea inflației la un nivel ridicat (6% în estimările Guvernului) va forța companiile să optimizeze costurile operaționale, să revizuiască și să adapteze ofertele de produse și servicii la noua realitate economică. Aceste aspecte vor face diferența între cei care vor putea valorifica oportunitățile ce apar și cei care vor trebui să se confrunte cu scăderi ale vânzărilor cauzate de costurile de producție tot mai mari, în special în contextul unei semnificative creșteri a taxelor pentru mediul de afaceri," declară Cosmin Bucur, managerul Moneycorp România potrivit România TV.

Recent, Banca Națională a României a prognozat că creșterea taxelor începând din 1 ianuarie 2024 va genera o inflație tranzitorie care va afecta economia românească, întrucât companiile vor reflecta costurile generate de modificările fiscale în prețurile lor. Potrivit experților de la Moneycorp, incertitudinea din 2023 în ceea ce privește evoluția prețurilor a cauzat dificultăți, de la scăderea vânzărilor la intensificarea blocajului financiar. Aproximativ 80% dintre respondenți au observat că perioada de încasare a facturilor s-a prelungit în comparație cu anul anterior.

„Limitarea accesului la credit pentru furnizori și întârzierile tot mai mari în efectuarea plăților în lanțurile economice vor rămâne în prim-plan pentru antreprenori și în 2024. Această situație va determina multe companii să fie prudente, să evite riscuri financiare incontrolabile, să colaboreze mai mult cu partenerii de încredere și să monitorizeze mai atent situația financiară în lanțurile economice", a adăugat Cosmin Bucur.

Astfel, în ceea ce privește dobânzile, cei chestionați prevăd în continuare un nivel ridicat. 40,7% dintre respondenții barometrului Moneycorp prevăd că indicele ROBOR va evolua între 6-8%. Există, totuși, o proporție semnificativă de executivi care consideră că dobânzile vor scădea, în special în a doua parte a anului, pe fondul temperării inflației și a deciziilor de politică monetară anticipate.

31,9% văd ROBOR-ul între 4-6%, iar 18% prevăd că acesta va scădea sub 4%. Moneycorp afirmă că, la nivel intern, va fi interesant să vedem ce măsuri va lua Guvernul pentru a-și respecta angajamentele din Planul Național de Redresare și Reziliență, pentru a atrage fonduri europene și, mai ales, pentru a gestiona deficitul bugetar fără a recurge la măsuri fiscale care să afecteze economia.

Evoluția economiei românești va fi influențată, desigur, și de dinamica economică internațională, care este deja pusă sub semnul întrebării de inflație, de posibilitatea reapariției unei crize energetice, dar mai ales de potențialul distructiv al conflictelor, de la războiul din Ucraina la conflictul din Orientul Mijlociu. Riscul unei agravări a crizei în Europa, în special în Germania, a doua cea mai mare economie exportatoare din lume, dar și în Franța și Marea Britanie, deja generează o creștere a interesului pentru investiții în metale prețioase și în economia SUA, care este considerată cea mai sigură la momentul actual, mai ales că, din Orient, vin tot mai multe vești îngrijorătoare cu privire la starea economică din China, arată studiul.

Concluzia analiștilor este că reducerea apetenței pentru risc a investitorilor va avea, în cele din urmă, un impact și asupra pieței valutare românești, în special pentru că economia României este strâns legată de zona euro prin intermediul legăturilor comerciale.

Moneycorp România a efectuat studiul citat în decembrie 2023, intervievând peste 1.000 de companii din diverse domenii, cum ar fi IT&C, asigurări, echipamente, materii prime, energie, FMGC sau turism. Respondenții au fost în principal din categoria middle și top management, cu studii superioare, cu un raport de gen de 63% bărbați și 37% femei și o vârstă medie de 47 de ani. Totodată, estimările privind evoluția economică din 2024 au fost realizate în funcție de datele oficiale prezentate de INS, BNR, CNP și Eurostat, iar previziunile legate de cursurile de schimb nu trebuie privite ca instrumente comerciale și au doar o valoare orientativă.