BNR a urcat dobânda- cheie la 6,75%, nou record al ultimilor 12 ani / Rata inflației va mai crește până spre finalul anului
Dimensiune font:
Într-o mișcare anticipată de majoritatea economiștilor, BNR a urcat dobânda în ultima ședință de politică monetară din acest an la 6,75% (de la 6,25%), nivel record din martie 2010 încoace. Ce înseamnă asta pentru banii tăi?
Rata anuală a inflației a crescut peste nivelul prognozat, au admis oficialii Băncii Centrale, în principal sub influența continuării scumpirii alimentelor procesate și a energiei electrice. Rata anuala a inflației este așteptată să mai crească temperat spre finele anului curent, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare graduală, ce coboară la nivelul de o cifră în semestrul I 2024 și se accentuează ulterior, rămânând totuși la capătul orizontului proiecției ușor deasupra intervalului țintei.
Ce înseamnă creșterea dobânzii cheie a BNR pentru banii tăi? În primul rând, cum spuneam mai sus, dacă ai luat de la bancă credite în lei cu dobândă variabilă, legată de ROBOR, așteaptă-te la creșteri. Dacă ai depozite, vei obține un randament mai bun (dar care va rămâne tot mult sub rata inflației). Dacă ai carduri de credit, acestea ar putea fi brusc mai costisitoare. Dar să le luăm pe rând.
Consumatorii sunt deja afectați de costurile tot mai mari ale vieții, indiferent că vorbim de prețul plinului de combustibil sau de puiul luat din supermarket Acum, că BNR a mai și scumpit banii, costul împrumuturilor - că sunt pentru locuință, pentru mașină sau ca să mergi într-o excursie după toți anii de pandemie și restricții- va crește.
Prin creșterea ratei de referință cu o jumătate de punct procentual, BNR declanșează un efect de domino; direct sau indirect, împrumuturile se scumpesc, ceea ce duce (în termeni tehnici) la o scădere a cererii și la o frânare a inflației (ceea ce BNR urmărește, de fapt).
Creșterea dobânzilor de către băncile centrale (pentru că nu e doar cazul BNR) se datorează situației economice globale, mult mai complicate decât era în urmă cu doar doi ani. A venit pandemia, care a ”scurtcircuitat” lanțurile de aprovizionare, apoi războiul din Ucraina și sancțiunile impuse Rusiei, care au zguduit piețele energetice. Și continuă să o facă.
Pentru bănci, decizia BNR de marți nu aduce neapărat fericire. Cu cât mai mult cresc ratele la credit, cu atât mai mult crește probabilitatea ca unele împrumuturi să devină neperformante, ceea ce îi ustură pe bancheri la bani, fiind nevoiți să constituie rezerve financiare (provizioane) la BNR. Dacă mai punem la socoteală că ei vor fi nevoiți să recompenseze mai bine deponenții (adică să mai scoată alți bani în plus din buzunare), nici băncile și nici consumatorii nu sunt fericiți de deciziile boardului prezidat de Mugur Isărescu. Și atunci, de ce a scumpit CA al BNR, leii?
Ce sunt de fapt ratele dobânzilor de referință?
Indicii de referință bazați pe rata dobânzii – cunoscuți și sub denumirile „rate ale dobânzilor de referință”, „rate de referință” sau „dobânzi de referință” – stau la baza tuturor tipurilor de contracte financiare, precum credite ipotecare, descoperiri de cont și alte tranzacții financiare mai complexe, spune Banca Centrală Europeană. Ele au un rol esențial în sistemul financiar și în cel bancar, precum și în economie în ansamblu. Dar ce anume le face atât de importante? Și din ce motive sunt, în prezent, reformate?
Ratele dobânzilor de referință sunt utilizate pe larg de persoane fizice și firme la nivelul întregului sistem economic.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau