Patronii cer renunțarea la zilele libere plătite pentru angajații lor

Angajații din mediul privat ar putea rămâne, în curând, fără zile libere plătite. Adică doar cu cele 20 de zile de concediu pe care le au anual.

Parlamentarii pregătesc schimbări în ceea ce privește zilele libere pe care românii, care lucrează în mediul privat, le vor avea.

Pentru că sunt antreprenori privați care s-au plâns că, din cauza celor 15 zile libere legale, pe lângă cele 20 de zile de concediu de odihnă, ajung să sufere pierderi importante, un grup de parlamentari s-a gândit să ceară interzicerea suplimentării acestor zile libere. În caz contrar, aceștia au propus măsuri compensatorii suplimentare pentru mediul privat, adică deduceri sau facilități fiscale.

Proiectul a fost depus deocamdată la Senat, dar dacă va trece de Parlament, se va aplica începând cu 1 ianuarie 2024.

Marcel Boloș a explicat ce se va schimba în România: ”Sunt măsuri cerute de Comisia Europeană!”
”Comisia Europeană urmărește o reformă de deficit bugetar restrictivă”, susține Marcel Boloș, care spune că singura șansă de a ne dezvolta pe termen lung sunt banii de la PNRR pe care România îi va primi doar dacă respectă regulile impuse de CE.

După ce președintele Klaus Iohannis a dat semnalul pentru Guvern, anunțând că ministrul de Finanțe trebuie să facă rost de bani, nu prin tăieri de salarii și disponibilizări, Executivul mizează acum pe fondurile europene.

Cum marile măsuri de economisire ale miniștrilor nu însumează nici 3 miliarde de lei, Guvernul ar vrea să ia bani de la Uniunea Europeană.

Mai mult decât atât, în acest moment, guvernul are mai multe scenarii pentru a acoperi gaura de 20 de miliarde de lei de la buget. În primul rând, interzicerea majorărilor salariale, care ar avea ca efect înghețarea anului școlar și proteste în aparatul de stat.

Al doilea scenariu constă în înghețarea angajărilor la stat, care ar avea ca efect un deficit de angajați în poliție, Jandarmerie, ISU, ambulanță și spitale.

De asemenea, Guvernul se gândește la interzicerea cumulului pensie salariu, în cazul persoanelor care lucrează la stat, care ar avea ca efect un deficit de medici.

O altă măsură constă în stabilirea unei limite lunare de cheltuieli pentru ministere", a spus Boloș.