Cum să faci dintr-un ratat bici...prezidențial

 

Dorian OBREJA

 

Astăzi, în locul editorialului, apare un pamflet (pe baza informațiilor din presă), ce trebuie tratat ca atare. Deci nicio legătură cu ce s-a întâmplat pe malurile Dâmboviței și se va întâmpla, între 9 și 11 iulie, pe cele ale Potomacului.

Totul a pornit de la, mai întâi, o mirare, devenită apoi indignare: cum e posibil să se acorde o mai mare importanță unor chestiuni formale/secundare, ca datele alegerilor, decât profilului posibililor prezidențiabili? Uitați că e, ba chiar cred că intenționat se fac valuri, pentru generarea unei perdele de fum și permiterea accesului unora care, luați la puricat, s-ar dovedi plini de pulices irritans (numele latinesc al pișcătoarelor).

La summitul ce începe mâine la Washington, se vor aborda teme critice pentru securitatea globală și viitorul NATO: provocările globale emergente, distribuirea echitabilă a responsabilităților, sprijinul pentru Ucraina, descurajarea agresiunii rusești.

Tot acolo, potrivit unei surse, va fi detonată o petardă, anunțarea demisiei numărului 2 al alianței. Aceasta va constitui cea mai nouă ratare a personajului, dispus să plece înainte de încheierea mandatului, într-o situație de criză, pentru a-și vedea de propriile ambiții și interese.

Cronologic, cea dintâi ratare datează din 1990, când, în loc să continue cei șapte ani de inginerie, a preferat să devină ”diplomat de carieră”.   A ratat prilejul de a intra pe ușa din față în MAE, parvenind acolo datorită relațiilor tatălui său, general, fost șef al Comandamentului Apărării Civile.

A ratat ocazia de a fi ambasador cu ”patalama”, obținând acest rang diplomatic la 4 ani după numire! A început să rateze șansele de a fi consecvent: în 96, ambasador trimis de regimul Iliescu, scria proaspăt alesului președinte Constantinescu, declarându-se fericit că, prin victoria CDR, ”am scăpat de stafiile trecutului comunist”.

Ulterior, a ratat ocazia de a rămâne o amintire plăcută pentru Ion Iliescu, pe care l-a debarcat de la șefia PSD și care s-a răzbunat, supranumindu-l ”prostănacul”. A ratat de 2 ori în competiția cu Traian Băsescu (la Primăria Capitalei și la Cotroceni), și de 4 ori în lupta cu Victor Ponta, înlocuit de acesta la șefia PSD, exclus – de 2 ori!- din partid și ejectat din funcția de președinte al Senatului.

A mai ratat ocazia de a nu fi traseist, făcându-și propriul partid (braț la braț cu Marean Vanghelie) – PSRO; și,  din nou, semnul egal între vorbe și fapte, nedeclarând că va candida, dar înregistrându-și sigla de campanie.   

A ratat șansa de a fi independent pur, fiind sprijnit de un partid de buzunar, România în Acțiune, lider al acestuia - un fost membru al PSRO, și a unui ong înființat chiar de el, și  condus de un personaj care, prin anii 70, era profesor de socialism științific la un liceu, iar acum e ditamai cadru la universitatea de cadre - SNSPA, dar și predicator adventist, și el fost membru - și candidat- al PSRO.

A ratat ocazia de a trăi într-o locuință de protocol (271 mp, 8 camere) doar cât avea dreptul, și prelungind la infinit evacuarea, deși în declarații apărea ca având un apartament (numai cu 4 camere!) în Centrul Capitalei.

A ratat ocazia de a nu fi în ”clubul plagiatorilor de doctorate”, preluând, fără a cita, din rapoartele prezentate Congresului american de 2 președinți americani.

Pentru toate acestea, ar trebui să aibă onestitatea de a nu candida. Dar e de prevăzut că se va înregistra o nouă ratare. Urmată de una pe 24 noiembrie!