Românii sunt cei mai fericiți din Europa. Cum au ajuns să debordeze de bucurie

Conform unei statistici Eurostat, cele mai multe cazuri de depresie cronică din lume au fost raportate, în 2019, de Slovenia (15,1% din populație), Portugalia (12,2%) și Suedia (11,7%). La capătul opus al listei stau, vesele și senine, Malta (3,5%), Bulgaria (2,7%) și România (1%).

Astfel, mulți români cu depresie cred că așa e felul lor. Mai pesimiști și mai lipsiți de speranță, mai triști, mai obosiți, mai lipsiți de energie și de chef pentru muncă sau activități sociale, mai incapabili să se concentreze și să mențină atenția, mai irascibili și mai prost dispuși, mai cu o stimă de sine deficitară, mai cu probleme de alimentație și de somn. Explicația ar fi că nu nu suntem un popor cu o bună psihoeducație, deci nici cei din jurul celor cu probleme mintale nu se alarmează, cât să îl convingă să ceară ajutor.

Alții consideră că problemele lor nu sunt serioase. „Alții au probleme cu adevărat serioase”, spun românii. Suferința este autorizată de societate doar dacă se justifică printr-o dramă. Orice altceva e considerat slăbiciune.

Desigur, sunt și români care consideră că e rușine să ai o boală mintală sau să fii, pur și simplu, în depresie. Cu atât mai rușinos e să ceri ajutor în acest sens, din cauza prejudecăților din societate, că ești nebun.

Nici aspectul financiar nu este de neglijat, atunci când românii deprimați ar trebui să meargă la terapie. Psihologii, în opinia lor, sunt niște șarlatani care cer prea mulți bani și oricum nu fac nimic ca să-i ajute.

Diferența dintre mesajele de mai sus se vede și când e vorba de puținii români care cer totuși ajutor: în cabinetele de psihoterapie intră cam un bărbat la zece femei.