Tot mai puțini ieșeni își permit să cumpere o locuință

* pe fondul creșterii din ce în ce mai rapide a prețurilor, tot mai puțini ieșeni reușesc să devină proprietarii unei locuințe * în februarie, numărul celor deveniți proprietari a fost cu mult sub cifra înregistrată cu exact un an în urmă * luna aceasta, metrul pătrat de locuință se vinde în capitala Moldovei cu 1.516 euro * cele mai scumpe locuințe se tranzacționează în Centru – 1.990 euro/mp, cu peste 470 euro în plus față de prețul mediu din oraș * locuințe mai ieftine se vând în Bucium - 1.300 euro/mp, și zona Galata – 1.430 euro/mp * conform agenților imobiliari, cel mai rapid se vând locuințele din zona Bularga, iar cel mai greu cele din zona Mircea cel Bătrân.

Doar 73% dintre românii din mediul urban trăiesc într-o locuință pe care o dețin în proprietate, un procent cu mult sub statistica oficială de 95%, potrivit unui studiu realizat de Unlock Market Research.

Interesul pentru achiziția unei locuințe a scăzut în 2025 la 35%, comparativ cu aproximativ 44% în anii anteriori, pe fondul creșterii prețurilor și al condițiilor mai restrictive de creditare. În același timp, doar 6% dintre cei care nu locuiesc deja cu chirie intenționează să se mute în chirie, un procent în scădere față de circa 10% în anii precedenți.

 

În județul Iași, luna trecută, doar 813 persoane și-au achiziționat o locuință proprietate, cu mult sub cifra înregistrată cu exact un an în urmă, în februarie 2024, când se perfectau 2.262 acte de vânzare-cumpărare, apartamente sau case.

 

Din acest punct de vedere, Iașul a rămas singurul dintre județele importante ale țării în care se înregistrează un asemenea declin. În majoritatea zonelor importante ale țării, vânzările fie au urcat considerabil, fie au suferit extrem de mici modificări.

Municipiul București, de pildă, a urcat de la 6.849 unități locative tranzacționate în februarie anul trecut la 7.223, luna trecută, creșterile fiind consemnate atât la casele vândute, cât și la aparcerere mult mai mare la tamente.

O mare creștere a vânzărilor s-a înregistrat în Constanța, unde numărul locuințelor tranzacționate a urcat de la 1.520, în februarie anul trecut, la 1.957, luna trecută.

La Cluj, unde metrul pătrat de locuință a depășit deja bariera de 3.000 de euro, în premieră națională, s-a înregistrat o creștere constantă a vânzărilor, de la 1.596, în urmă cu un an, la 1.957, în februarie.

Mișcări cu mici diferențe pe piața imobiliară s-au înregistrat și în Ilfov, Timiș sau Brașov.

Cum cererea de locuințe noi continuă să fie limitată, la Iași, costurile în creștere au adus închirierea dintr-o soluție temporară într-o alternativă viabilă pe termen mediu. Mai mult, chiriașii devin ceva mai exigenți, căutând locuințe moderne, cu toate dotările necesare unui trai la nivelul vremurilor, fapt care accentuează modificările de dinamică din piața rezidențială susțin specialiștii în domeniu.

Într-o piață rezidențială dominată de proprietari, doar 11% dintre cei care locuiesc în orașe declară că stau în chirie. În marile centre urbane, acest procent crește la 15%, ceea ce indică o deschidere mai mare către închiriere, dar și un raport financiar mai favorabil pentru chirie în comparație cu ratele bancare.

 

Luna aceasta, prețurile apartamentelor din Iași a înregistrat o ușoară creștere (2.36%) față de februarie și cu 3,76% față de ianuarie. Metrul pătrat de locuință se vinde în capitala Moldovei cu 1.516 euro.

Cele mai scumpe locuințe se tranzacționează în Centru – 1.990 euro/mp, cu peste 470 euro în plus față de prețul mediu din oraș. Urmează zona Copou, cu 1.940 euro/mp, cu 420 euro în plus față de media orașului, și zona Gară – 1.881euro/mp, cu 365 euro mai scump decât prețul mediu din oraș.

Locuințe mai ieftine se vând în Bucium - 1.300 euro/mp, cu 219 euro sub media din Iași, urmat de cartierul Frumoasa – 1.375 euro/mp, și zona Galata – 1.430 euro/mp.

Conform agenților imobiliari, cel mai rapid se vând locuințele din zona Bularga, iar cel mai greu cele din zona Mircea cel Bătrân.

 

La nivel național, 16% dintre cei care trăiesc în mediul urban locuiesc cu părinții, rudele sau prietenii, fără a fi proprietari și fără a plăti chirie. Acest fenomen reflectă atât dificultăți economice, cât și o preferință culturală pentru coabitarea prelungită.

 

„Deținerea unei locuințe rămâne un obiectiv important pentru majoritatea românilor, însă accesibilitatea tot mai redusă din zonele centrale și condițiile stricte de creditare au dus la o scădere a intenției de cumpărare. În același timp, oferta limitată de apartamente noi și numărul tot mai mic de ansambluri rezidențiale aflate în construcție au accelerat creșterea prețurilor, reducând și mai mult interesul pentru achiziții. În acest context, închirierea nu mai este doar o soluție de tranziție, ci o alternativă viabilă pe termen mediu. Chiriașii nu mai văd această opțiune ca pe un compromis, ci ca pe o oportunitate de a locui în spații mai generoase sau mai bine poziționate, inaccesibile prin achiziție. Această schimbare aduce noi așteptări în piață, de la locuințe modern mobilate, la facilități precum locuri de parcare și acces facil la transport și centre de interes”, explică specialiștii.

 

Românii interesați de investiții continuă să prefere piața rezidențială, percepută ca o opțiune sigură pentru conservarea și creșterea capitalului pe termen lung.

Interesul pentru alternative investiționale rămâne redus, fiind influențat și de un nivel mai scăzut al educației financiare.

Creșterea constantă a prețurilor în ultimii 10 ani pe piața rezidențială reprezintă un factor de atractivitate, însă această tendință nu oferă o garanție absolută. Fiecare investiție ar trebui analizată individual, fără a se baza exclusiv pe evoluțiile generale ale pieței. Daniel BACIU