Secretele frumuseții Cleopatrei

 

Povestea spune că splendida regină egipteană i-a sedus pe cei mai bravi bărbați ai acelei epoci, împăratul roman Iulius Cezar și războinicul Marc Antoniu, atât prin datele ei fizice, despre care se zice că erau mult potențate de o istețime ascuțită și de o charismă ieșită din comun, cât și prin cochetărie și modul inedit și extravagant prin care își punea în valoare farmecul natural: machiajul dramatic seducător, silueta fină și deja celebrul ei ritual de menținere a catifelării și strălucirii pielii: băile de lapte.

Șapte măgărițe îi furnizau zilnic Cleopatrei laptele de care avea nevoie pentru a se îmbăia – o dovedesc vechile fresce, iar scriitorul roman Plinius cel Tânăr a descris în lucrările sale virtuțiile acestei terapii:  prevenirea și atenuarea ridurilor; catifelarea și păstrarea elasticității pielii; conservarea și evidențierea pigmentului alb, pentru că, în acele vremuri, tenul bronzat era o caracteristică a oamenilor simpli, de rang inferior.

Prima femeie din istorie despre care se știe din vechi scrieri că a folosit acest truc de frumusețe nu a fost însă Cleopatra, ci Poppaea Sabina, soția Împăratului Nero. Pauline Bonaparte, sora lui Napoleon, se pare că descoperise și ea beneficiile băii cu lapte de măgăriță.

Studii recente au explicat faima acestui obicei de îngrijire străvechi: laptele de măgăriță conține minerale, vitamine, acizi grași esențiali și o enzimă bioactivă specifică, ingrediente care-l fac să fie folosit și astăzi la fabricarea cremelor și a laptelui de baie.