Sărbătoarea Sfinţilor Constantin şi Elena, ziua în care păsările învaţă să zboare

Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt sărbătoriți atât de bisericile ortodoxe, cât și de cele catolice

 

 

În fiecare an, pe 21 mai, Biserica Ortodoxă îi cinsteşte pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, cunoscuţi drept cei care au dat libertate creştinismului.

Prin Edictul de la Milano, Împăratul Constantin a devenit un adevărat protector al creştinismului, toate deciziile sale politice demonstrând acest lucru. Sub conducerea sa au fost adoptate mai multe măsuri în favoarea Bisericii, preoţilor le-au fost acordate subvenţii şi au fost scutiţi de anumite obligaţii. De numele său se leagă şi Consiliul de la Niceea, în care s-a stabilit ca Paştele să fie sărbătorit în prima duminică de după luna plină a echinocţiului de primăvară. La aceeaşi întâlnire s-a mai hotărât ca duminica să fie zi de odihnă.

De numele împărătesei Elena, mama lui Constantin, se leagă descoperirea rămăşiţelor crucii pe care a fost răstignit Iisus Hristos. O parte din acest lemn sfânt se află la Ierusalim, iar o altă parte, la Constantinopol. Despre Elena se mai spune că a fost prima femeie care şi-a eliberat sclavii şi a ajutat creştinii persecutaţi.

Constandinul Puilor

În ziua de 21 mai, la celebrarea Sfinţilor Constantin şi Elena, în Calendarul popular este o sărbătoare dedicată păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constandinu Puilor. Pentru a evita pagubelor aduse holdelor şi strugurilor de către păsările cerului, în special de grauri, mulţi agricultori nu lucrează în această zi. În unele locuri mai există credinţa că la Constandinu Puilor este ultima zi când se mai pot semăna porumbul, ovăzul şi meiul. Se spune că, în această zi, păsările de pădure îşi învaţă puii să zboare.

Mulți agricultori nu lucrează astăzi pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului, iar podgorenii respectă ziua în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii. Tot astăzi păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele și cine le va păzi pe timpul pășunatului. Femeile afumă casele cu tămâie și stropesc cu agheasmă pentru a alungă duhurile rele. Bărbaţii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.

Maura ANGHEL