A8, SRU, Centura Iaşului, Sala Polivalentă - cuvinte dispărute din vocabularul parlamentarilor ieşeni!
Dimensiune font:
Liberalii ieşeni au trimis în Parlamentul României trei deputaţi şi un senator. Este vorba de Alexandru Muraru, Sorin Năcuță, Alexandru Kocsis (trecut la Forţa Dreptei după plecarea lui Ludovic Orban din partid) şi de Laura Iuliana Scântei, înlocuită în 2022, după plecarea la Curtea Constituţională, de Liviu Brătescu. Muraru, liderul filialei ieşene a PNL, este campionul secţiunii „Întrebări si interpelari”, cu 110 astfel de intervenţii de o varietate evidentă: proiectele finanțate prin Compania Națională de Investiții (CNI) în județul Iași, Sala Polivalentă, Opera din Iaşi, Fortus, Colegiului Pedagogic „Vasile Lupu”, Filarmonica, Campionatelor Mondiale de Esports, siguranța pietonilor pe E85, Centura de Nord a Iașului, Mânăstirea Trei Ierarhi, Autostrada Unirii A8, Poșta Iaşi, Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară, ca să le amintim doar pe cele de anul acesta. A iniţiat un singur proiect de hotârâre, cel refeitor la modificarea regulamentului Camerei Deputaţilor, dar şi-a pus semnătura pe alte 69 de propuneri legislative, dintre care 18 s-au materiliazat în legi. A depus în scris 66 de declaraţii politice şi a avut 78 de luări de cuvânt.
Colegul său de partid, Sorin Năcuţă, a fost ceva mai reţinut. Doar 27 de luări de cuvânt, dintre care 11 declaraţii politice, 125 de proiecte pe care le-a semnat din care 38 au fost promulgate în legi şi doar 22 de întrebări şi interpelări, majoritatea având drept subiect investiţiile din Paşcani. În ultimele luni a bătut monedă pe amenajarea hidroenergetică a oraşului, dar a abordat şi teme generale, precum transportul elevilor sau dobândirea cetăţeniei române.
În schimb, Alexandru Kocsis-Cristea (Forţa Dreptei) s-a dovedit a fi un „bun” ieşean. Ghilimelele nu sunt gratuite atât timp cât deputatul ieşean nu s-a interesat de A8 şi de şcolile din oraş decât prin 2021-2022. Altfel, are 60 de întrebări şi interpelări, total inutile pentru ieşeni atât timp cât au făcut referire la Legea Pescuitului, lucrările de pe Canalul Bîstroe sau taxarea camioanelor cu marfă la granița cu Bulgaria!
În ceea ce-l priveşte pe senatorul Liviu Brătescu, a fost destul de activ în 2023, el fiind validat ca parlamentar în vara lui 2022. Are 41 de iniţiative legislative, 35 de declaraţii, 19 luări de cuvânt şi 10 interpelări, aproape toate pe subiecte din Iaşi: îmbunătățire condiții CFR pe ruta Iași-Timișoara și retur, recuperarea datoriilor societății TAROM de către Aeroportul Iași, situația dramatică privind personalul muzeelor din subordinea Ministerului Culturii, evaluarea proiectelor spitalelor ieșene pentru finanțarea prin PNRR, situația clădirii Școlii Normale Vasile Lupu, finanțarea din fonduri PNRR a Institutului de Boli Cardiovasculare de la Miroslava
Chichirău, o singură „cuvântare” în 3 ani de mandat
Tot o mână de parlamentari au dat şi cei de la USR Iaşi. Astfel, la Camera Deputaților au intrat Cosette Chichirău, Monica Berescu și Filip Havârneanu, în vreme ce la Senat au fost aleşi Marius Bodea şi Cristinel Gabriel Berea. De departe, fostul lider al filialei ieşene are cea mai slabă activitate dintre parlamentarii ieşeni. În trei ani şi jumătate a luat cuvântul de şase ori, a iniţiat un singur proiect de hotărâre şi a formulat o singură interpelare, pe 7 martie 2023, când s-a interesat de de punctajul obţinut de Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară. Nimic despre A8, nici despre Spitalul regional de Urgenţă. A făcut-o în schimb, Monica Berescu, mult mai activă în comparaţia cu colega sa de partid. Chiar dacă interpelarea despre prioritizarea autostrăzii A8 în planul investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2020 – 2030 a survenit prin 2021, deputatul USR a părut mult mai implicat în problemele Iaşului, cel puţin în perioada pandemică, când s-a interesat de organizarea pelerinajului religios la moaștele Sf. Parascheva în contextul exploziei cazurilor de îmbolnăviri cu COVID-19 și lipsa paturilor libere la ATI şi de accesul elevilor din județul Iași la tehnologii și echipamente necesare pentru a participa la studiile în regim online. Altfel, d-na Berescu a avut 33 luări de cuvânt, 227 de propuneri legislative iniţiate şi 74 de întrebări şi interpelări.
Al treilea deputat USR ieşean, Filip Hăvârneanu, s-a remarcat mai degrabă prin comportament decât prin activitatea sa parlamentară. Este deja de notorietate episodul în care s-a spus a luat cuvântul în plen deşi se afla într-o evidentă stare euroforică, bănuinde-se că ar fi tras pe nas ceva substanţe. Totuşi, are meritorul de a fi inţiat legi care să-i ţină departe pe tineri de casino-uri şi aproape de terenurile de sport. Site-ul Camerei Deputaţilor îl creditează cu 33 de luări de cuvânt, 227 prpuneri legislative şi 74 de întrebări şi interpelări. Anul acesta, până în iunie, nu a formulat nicio intepelare strict pentru Iaşi. A făcut-o doar pe 27 iunie, când s-a interesat de situaţia de la UMF Iaşi.
Senatorul Marius Bodea este cel mai bun exemplu că cine are timp de Tik-Tok, n-are timp de Parlament! Pentru că, oricum ar da-o, două intepelări pe an (în 2023 şi în 2022) reprezintă mult prea puţin pentru electorat. Altfel, subiectele abordate anul acesta sunt, de fapt, supele reîncălzite periodic pe social-media: situația poluării orașului Iași şi măsuri de prevenție pe Drumurile Europene. Nici tematica abordată de Cristinel Berea nu are de-a face cu probleme Iaşului, pentru că, nu-i aşa, puţini cetăţeni sunt interesaţi de situația mecanicilor de locomotivă din perspectiva conduitei profesionale sau de evoluția resursei umane din sistemul de învățământ. În rest, teme generale, de genul lipsa vaccinurilor împotriva varicelei, Legile educației şi
planul local și național în cazul unei calamități, dintr-un total de 18 intepelări în patru ani.
Maricel Popa, exemplu de bună practică!
Trecând în tabăra social-democrată, senatorul Maricel Popa a părut extrem de implicat în soluţionarea problemelor Iaşului. Are la activ 83 de interpelări în patru ani şi un total de 245 de luări de cuvânt. Fostul şef al CJ Iaşi s-a interesat de sediul Operei, de calitatea aerului în Iaşi, de abuzurile primarului din Bârnova, de problemele agricultorilor ieşeni afectaţi de secetă şi de mijloacele de transport moderne pentru Iaşi, dacă ne referim la subiectele abordate în ultimele 3-4 luni. Altfel, activitatea acestuia este destul de laborioasă: iniţiative legislative (58 din care 25 promulgate legi), declaraţii politice (81), întrebări (87), înterpelări (83), luări de cuvânt în plen (245 în 411 ședințe), moţiuni (3), votul electronic (1507 din 1718).
La deputaţi, Vasile Câtea a formulat 57 de intepelări şi întrebări, Marius Ostaficiuc a făcut-o de 44 de ori, Silviu Macovei a fost creditat cu 30 astfel de demersuri, iar Toma Vasilică, cât toţi trei la un loc: 226 de intepelări şi întrebări.
Parlamentarii AUR, străini de Iaşi!
Încheiem analiza activităţii parlamentarilor de Iaşi cu prestaţia celor de la AUR, formaţiune nou-intrată în Parlament. Iaşul a dat un senator şi doi deputaţi, cu menţiunea că Diana Iovanovici Șoșoacă nu are nicio legătură cu Iașul şi nici măcar cu partidul, care a ejectat-o cu ceva timp în urmă. A formulat 19 interpelări, majoritatea având subiecte din sănătăte sau războiul din Ucraina. Evident, ieşenii nu pot fi interesaţi de demolarea stadionului Dinamo sau de dispariţia olăritului, alte teme abordate de senatorul care acţionează mereu ca un avocat, invocând legi și încălcarea Constituției.
La rândul său, deputatul AUR Mihail Albișteanu a semnat pentru inițierea a 5 proiecte legislative, dintre care niciunul axat pe problemele ieșenilor. În schimb, a avut interpelări pe subiectul demolării Hanului Trei Sarmale,
reabilitarea urgentă a Casei Callimachi-Ghica, pe salvarea Casei Moruzi, cunoscută și drept Casa călăului sau necesitatea introducerii vagoanelor de dormit pe ruta feroviară Iași-București Nord.
În fine, deputatul AUR Cristian Ivănuță a semnat aceleași proiecte de legi ca și Mihail Albișteanu, având și el interpelări pe teme generale, cum ar fi pericolul transmiterii și răspândirii unor boli grave ca urmare a evenimentelor recente petrecute în Ucraina, infestarea spațiilor verzi și a parcurilor de pe litoral cu căpușe, necesitatea asigurării accesului populației la plățile efectuate în numerar. Singura legătură cu Iaşul de anul acesta o reprezintă intepelarea referitoare la desfășurarea activităților de exploatare a terenurilor împădurite de pe raza comunei Popești. Dan CONSTANTINESCU
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau