Boom-ul IT și orașul vechi. Iașul la răscruce: între cod și piatră

 * când pășești pe străzile din centrul vechi al Iașului, ai sentimentul că timpul se joacă * de o parte, palatele, bisericile și clădirile de patrimoniu îți amintesc că ești într-un oraș care a respirat istorie și cultură secole la rând * de cealaltă parte, din spatele unor fațade vechi, se întrevăd ecrane luminoase, spații open space și oameni tineri, îmbrăcați casual, care vorbesc despre cod, inteligență artificială și blockchain

Iașul, cândva capitală culturală și academică, a devenit în ultimii ani unul dintre cele mai efervescente centre IT din România. O dezvoltare spectaculoasă care atrage investiții și specialiști, dar care ridică și întrebări importante: poate acest boom tehnologic să conviețuiască armonios cu spiritul istoric al orașului?

Expansiunea IT, în cifre și realitate

În ultimul deceniu, sectorul IT din Iași a crescut exponențial, devenind al doilea cel mai mare hub tehnologic din România, după Cluj-Napoca. Potrivit datelor de la Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS), peste 25.000 de angajați lucrează astăzi în acest domeniu în oraș, iar numărul este în continuă creștere. Giganți internaționali precum Amazon, Microsoft, Endava, Continental și-au deschis centre aici, atrași de forța de muncă tânără și bine pregătită.

Dar această expansiune rapidă nu vine fără provocări. Creșterea cererii de locuințe și birouri a schimbat structura orașului, iar prețurile imobiliare au explodat. În unele zone centrale, chiriile pentru apartamente au ajuns să rivalizeze cu cele din București, iar birourile din clădirile de patrimoniu sunt transformate în spații de coworking sau sedii pentru start-up-uri.

Tehnologia în clădirile istorice: salvare sau agresiune?

Un caz emblematic este cel al Palatului Braunstein, o clădire istorică din Piața Unirii, restaurată recent. Aflat la intersecția trecutului și viitorului, spațiul este acum un centru cultural modern, dar ar putea deveni în viitor și un hub pentru start-up-uri creative. „Marea provocare a noastră este să integrăm tehnologia într-un mod care să respecte spiritul orașului. Am avut cazuri în care mansardele unor clădiri de secol XIX au fost transformate în birouri high-tech, dar și situații unde proiecte agresive au șters complet identitatea unor zone”, spun arhitecții.

Pe de altă parte, companiile IT încep să vadă valoarea estetică și simbolică a clădirilor istorice. Multe start-up-uri aleg să își amplaseze sediile în case vechi reabilitate, contribuind indirect la restaurarea lor. Un exemplu este o firmă de software care a transformat o vilă interbelică din zona centrală într-un spațiu de lucru modern, păstrând detaliile arhitecturale originale.

Relocarea specialiștilor și impactul asupra pieței imobiliare

Dinamismul pieței IT din Iași a dat naștere unor inițiative interesante. Incubatoare precum Fab Lab, Rubik Hub sau The Grape oferă spațiu și resurse pentru tinerii antreprenori din tehnologie.

Odată cu ascensiunea sectorului IT, Iașul a devenit atractiv nu doar pentru studenți, ci și pentru specialiști din alte orașe și chiar din străinătate. Mulți dintre aceștia caută locuințe centrale, contribuind la creșterea prețurilor imobiliare.

Potrivit agențiilor imobiliare, în ultimele trei-patru ani, prețul mediu al unui apartament în zona centrală a crescut cu peste 40%, iar cererea de locuințe premium este mai mare ca niciodată. „În Copou și Centru, apartamentele noi sunt vândute încă din faza de proiect. Cererea este enormă, iar majoritatea cumpărătorilor sunt fie angajați IT cu venituri mari, fie investitori care închiriază locuințele celor din acest sector”, explică Adrian, agent imobiliar.

Această explozie imobiliară pune însă presiune pe locuitorii vechi ai orașului, unii dintre ei forțați să se mute în cartiere periferice din cauza creșterii costurilor. Astfel, transformarea economică a orașului riscă să ducă la segregare socială.

Cum poate Iașul să crească echilibrat?

Pentru ca boom-ul IT să nu afecteze identitatea orașului, este necesară o viziune urbanistică clară, care să prioritizeze atât dezvoltarea economică, cât și conservarea patrimoniului. Printre soluțiile posibile ar fi crearea unor zone IT dedicate, precum campusuri tehnologice, pentru a evita presiunea pe centrul istoric. Este nevoie de reglementări stricte privind conversia clădirilor de patrimoniu, pentru a preveni demolările abuzive, iar dezvoltarea infrastructurii și a transportului public ar trebui făcută astfel încât noile cartiere IT să fie bine conectate cu restul orașului. Sprijinirea inițiativelor de regenerare urbană, care să combine istoria cu tehnologia, este o altă soluție. „Trebuie să învățăm din exemplele altor orașe europene. Orașe ca Barcelona sau Praga au reușit să își dezvolte sectoarele IT fără să își distrugă patrimoniul. Putem face și noi asta, dar e nevoie de strategie și viziune”, spune arhitectul Ioana Popescu.

Iașul se află într-un moment de cotitură. Pe de o parte, tehnologia aduce prosperitate, locuri de muncă și o deschidere globală. Pe de altă parte, dacă nu este gestionată cu grijă, această creștere riscă să erodeze farmecul și identitatea orașului.

Ne dorim un oraș în care trecutul și viitorul să conviețuiască, nu să se anuleze reciproc, iar dacă reușim să păstrăm echilibrul, Iașul poate deveni un exemplu de succes pentru întreaga țară. Și poate că acesta este adevăratul test pentru viitorul orașului: să demonstreze că se poate moderniza fără să-și piardă sufletul.

Maura ANGHEL