Festivalul Arhitecturii de la Iași, un liant cultural și profesional

 * dialog cu Alin Enver Hoblea, președintele Ordinului Arhitecților din România, filiala Iași

 

Festivalul Arhitecturii de la Iași, un liant cultural și profesional

* dialog cu Alin Enver Hoblea, președintele Ordinului Arhitecților din România, filiala Iași

- Iașul găzduiește în aceste zile Regionala de Arhitectură Moldova - RAM, un eveniment cu tradiție ce reunește cele mai reprezentative lucrări de arhitectură din regiune. În ce constă importanța acestei manifestări și ce beneficii aduce arhitecților și Iașului?

- Importanța rezidă din promovarea proiectelor și a arhitecturii de calitate. Beneficiile arhitecților sunt evidente și legate de posibilitatea de a se prezenta în fața publicului, demers prin care se pot afla detalii despre direcția și calitatea lucrărilor, despre cât de sus merge arhitectura în Iași. Spațiul urban este cunoscut de multă lume, dar nu același lucru se poate spune și despre ahitecți. Iașul a fost leitmotivul acestei bienale prin care ne-am dorit să promovăm lucrările din oraș, ale arhitecților și ale celor care au avut legătură cu zona noastră. Dat fiind caracterul regional al competiției, am extins zona în care pot fi realizate proiecte și de unde pot veni arhitecți, apoi am inclus și Republica Moldova. Importanța Iașului este dată de faptul că noi reușim să coagulăm întregul fenomen și să-l promovăm.

 - Ați amintit de arhitectura de calitate. Cum am putea explica acest concept? În ce constă?

- Prin acest festival ne dorim să demonstrăm că nu este o legătură foarte puternică dintre ceea ce este vizibil și calitate, nu există nici corelare între bugete și calitate. Noi extindem și prezentăm conceptul de calitate dincolo de cerințele directe ale beneficiarilor sau ale elementelor arhitecturale care sunt excesiv de evidente și excesiv de prezente într-o lectură a unui oraș. Sunt foarte convins că arhitectura nu este legată doar de edificiile importante, ci este un domediu vast și asta vrem să demonstrăm. Ținând cont de extinderea domeniului pe care-l studiem, calitatea poate să apară și acolo unde puțină lume are aplecări. Sunt foarte convins că premiile și cei pe care îi veți vedea pe podium sunt mai mult decât interesanți. Noi, de fapt, cam asta facem. Vom prezenta publicului arhitectura de calitate alături de colegii noștri și practicanții arhitecți.

- Care sunt principalele provocări cu care se confruntă arhitecții din Iași și din Moldova?

- Problematica este mai largă, nu se rezumă doar la Iași. Există o multitudine de grupuri de probleme cu care arhitecții se confruntă și cred că primul este vizibilitatea, notorietatea. Sigur că vin o dată cu munca, vârsta și experiența, dar ce am susținut noi, foarte convinși de crezul nostru, este că nivelul de calitate nu este apanajul doar al celor care au trecut prin zeci de ani de practică. Acesta este și motivul pentru care titulatura RAM este Transversal. Avem două-trei premii pe care le acordăm trecând de la o funcțiune la alta și legate mai degrabă de tineri arhitecți aflați la început de drum, de specialiști ce fac lucrări care vin în sprijinul arhitecturii în sine. Vorbim de machetare, de realizarea imaginilor 3D. Este o latură care se dezvoltă puternic și la noi, cea de servicii aferente arhitecturii, care se consolidează cu foarte multă responsabilitate și cu un nivel al calității mult peste ceea ce ne-am așteptat. Astea sunt direcțiile prin care vom reuși să promovăm și vom ridica toate cerințele de calitate la un alt nivel.

- Ați amintit de premiile bienalei și de tinerii aflați la început de carieră. Ce aduce nou această ediție a RAM?

- Premiile ediției din acest an sunt structurate pe trei secțiuni. Prima este Arhitectura Construită, o secțiune relativ tradițională pe care am împărțit-o în cinci categorii. Prima este dedicată Locuințelor individuale, a doua celor Colective. Avem și o categorie destinată muncii - Birouri și producție, apoi Clădiri cu servicii publice și clădiri de patrimoniu. A doua mare secțiune se numește Amenajări și Design. Aici vorbim de spații de locuit de diferite gabarite, spații pentru birouri, servicii publice și comerț, HoReCa, pe care am făcut-o ca o subsecțiune de la categoria zonei de servicii și Obiectele în individualitatea lor, singulare. Cu ce am venit noi în plus, pentru prima dată la o bienală de arhitectură, este secțiunea a treia - Arhitectul în comunitate. Dorim să vorbim despre cum se comportă el, care sunt avantajele lui, care ar fi câștigul societății pentru recunoașterea și utilizarea acestei secțiuni sociale. De aceea vorbim și de categoria EFEMER, proiecte care nu au fost realizate, spații exterioare, studii și concepte care nu au fost realizate, pluridisciplinar experiențele senzoriale și colaborările cu diferitele discipline conexe. Lor li se alătură și secțiunea de care am vorbit la început – Transversal. Avem tineri arhitecți - concepte, tineri arhitecți - realizate, arhitectura sustenabilă - concepte edificate și prezentarea de arhitectură care în sine devine o nișă a practicării meseriei noastre. Prin această secțiune Transversal încercăm să promovăm, de fapt, noile direcții care ocupă din ce în ce mai mult din munca arhitecților. Totodată ne dorim să promovăm și colegii tineri, exact sectorul care duce lipsă de notorietate.

- La un moment dat ați amintit de serviciile aferente oferite de arhitecți, un concept care crește foarte frumos. Despre ce este vorba?

- Primele detalii care-mi vin în minte, care vor fi și în bienală, țin de reprezentare. Așa după cum știți, procesul de proiectare presupune un mediu de transmitere a informațiilor către beneficiar, către terți, către avizatori, către șantiere. Acest mediu nu este de multe ori ușor de descifrat și atunci industriile colaterale sunt cele care fac accesibilă lectura arhitecturii. Vorbim de reprezentări 3D, simulări, modelare, modelele care sunt mai ușor citite de oamenii care nu au niciun fel de studiu, nici măcar artistic, dar și de sugerarea unor concepte care iarăși ține de proiectele de sertar, partea urâtă a meseriei de arhitect, proiectele nerealizate. Noi am considerat că au și ele dreptul să apară la lumină, să fie prezentate. Eu tind să cred că breasla noastră este mai puțin cunoscută în societate și ne dorim să vorbim mai mult despre problemele procesului de creație care ne frământă, care presupun atâta efort în încercarea de sublimare a ideilor și de transmitere a lor. Ca urmare, toate aceste demersuri nu vin decât să ajute la transmiterea informațiilor și integrarea lor pentru că până la urmă, obiectul final este comun, este al tuturor, este spațiul public.

- Ați amintit de probleme. Care să fie?

- De multe ori ceea ce vedem ca rezultat al muncii unui arhitect nu se reduce doar la câteva planșe, nu se reduce doar la câteva schițe. Arhitectura este un fenomen mult mai complex și mult mai important, mai ales pentru societate. O parte din munca noastră este sortită efemerității, pentru totdeauna.

- Ca a oricărui artist…

- (zîmbește) Eiii, arhitecții nu sunt în totalitate artiști. Îmi amintesc de o glumă a unui profesor de-al nostru, Constantin Lepădatu, care spunea că arhitecții nu sunt atât de talentați ca să fie artiști precum pictorii și nici atât de deștepți ca să fie ingineri. Evident, gluma încearcă să exprime complexitatea fenomenului și efortul pe care îl facem noi pentru actul arhitectural. Mă întrebați de probleme… Cred că pe locul întâi este notorietatea și orice arhitect suferă de complexul lipsei de imagine, senzația că nu te știe lumea, nu știe ce poți, nu reușește să afli cine ești, cât și ce ai reușit să faci. Ca urmare, rolul primordial al bienalei este ridicarea unei cortine. Aș continua cu lipsa timpului și nu cunosc niciun arhitect care să spună că se plictisește. Toți se plâng de același lucru – „Nu am timp pentru cât de multe aș vrea să fac”. Resursa umană este o altă problemă. Proiectele au devenit complexe și implicate, necesită atât de mult efort! Perioada în care lucram singur la un proiect a fost demult uitată. Ar fi și modificările de pe parcursul vieții proiectului, nu a construcției. Până să ajungă să fie pornită punerea în operă, proiectul comportă multe modificări.

- Cu siguranță, toate sustenabile, acesta fiind unul din cele mai importante deziderate pe care le promovează Ordinul Arhitecților din România.

- Este adevărat! Am promovat sustenabilitatea sub diverse forme în toate conferințele și toate manifestările pe care le-am realizat. În tot ceea ce am făcut pentru educația continuă a colegilor noștri am promovat sustenabilitatea plecând de la noțiuni minore cum ar fi folosirea materialelor locale, calibrarea spațiilor astfel încât să reducem cât mai mult din impactul pe care îl are o construcție asupra mediului, ajungând până la elementele noi de management a construcțiilor, de izolare, de reducerea a poluării, a consumului.

- Ce va vedea publicul ieșean la RAM 2024?

- Arhitectură de calitate. Publicul ieșean va putea vedea în următoarele zile proiectele tuturor participanților înscriși în competiție și nu numai. Vă invităm astfel la „Regionala de Arhitectură Moldova – RAM 24 Transversal”, care are drept scop prezentarea într-o nouă perspectivă favorabilă a arhitecturii  contemporane din zona Moldovei, o zona cu mulți arhitecți tineri și dornici de afirmare, dar și cu o serie remarcabilă de specialiști experimentați, care, de-a lungul carierei, au creat repere notabile.

A consemnat Maura ANGHEL

 

Regionala de Arhitectură Moldova este un eveniment cu caracter de bienală  ajuns deja la a cincea ediție. Ideea centrală de la care pornește acest eveniment este crearea unui liant între societate, administrație, mediu de afaceri și arhitecți, prin întărirea ideii de comunitate, scopul final fiind acela de a evidenția necesitatea dialogului între public și specialiști, de a sublinia contribuția acestei profesiuni în dezvoltarea socio-culturală a zonei.

Ediția din acest an este cea mai amplă de până acum, reunind peste 250 de proiecte, peste 100 de arhitecți din mai mult de 70 de birouri din Iași și regiunea de Nord -Est, alături de tineri arhitecți talentați din Republica Moldova. Proiectele vor intra în atenția unui juriu internațional, cu nume de referință în arhitectură.

 

Expoziția de proiecte ce va fi amenajată pe Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt în ziua de miercuri, 26 iunie, va reuni cele mai bune proiecte din întreaga regiune. Totodată, va contribui la cunoașterea, schimbul de informații și idei între practicienii din toată Moldova. Prezența specialiștilor din Republica Moldova va îmbogăți acest dialog între public și breasla arhitecților, oferind posibilitatea raportării la contextul regional.

Aceste evenimente sunt menite să contureze o imagine amplă a rolului arhitectului în definirea spațiului urban, dar și de conștientizare a rolului arhitecturii, urbanismului și dezvoltării teritoriale durabile pentru un mediu de viață mai bun, un obiectiv comun al OAR și al Primăriei Municipiului Iași.