Iaşul va deveni, în acest an, un imens şantier!

În anul în care abia am păşit am putea avea zeci de şantiere noi în municipiul Iaşi, de la modernizarea şinei de rulare a tramvaielor la pasaje supraterane, însă doar dacă municipalitatea ieşeană va dispune de finanţare pentru toate proiectele gândite încă din anii trecuţi

De la începutul anului 2019 Primăria Municipiului Iaşi a reuşit rambursări ale fondurilor utilizate în cadrul proiectelor cu finanţare europeană în sumă de aproximativ 23,5 milioane de lei. „Este vorba despre rambursările pentru patru dintre proiectele municipalităţii. Reabilitarea infrastructurii de tramvai în municipiul Iaşi a avut două cereri de rambursare în sumă totală de 11,22 milioane de lei, iar Reabilitarea infrastructurii de tramvai în Municipiul Iaşi – Reorganizarea circulaţiei pe bulevardul Tudor Vladimirescu o rambursare de 10,82 milioane de lei. De asemenea, Centrul Internaţional de Artă Contemporană: Reabilitarea, consolidarea şi refuncţionalizarea clădirii fostei Băi Comunale (Baia Turcească) beneficiază de o rambursare de 448.000 de lei, iar Reabilitarea şi valorificarea potenţialului turistic şi cultural al Ansamblului Mănăstirii Frumoasa din Municipiul Iaşi de 1,01 milioane de lei”, spun oficialii Primăriei Iaşi.

Pentru primele două proiecte menţionate, „Reabilitarea infrastructurii de tramvai în Municipiul Iaşi” şi „Reabilitarea infrastructurii de tramvai în Municipiul Iaşi – Reorganizarea circulaţiei pe bulevardul Tudor Vladimirescu”, finanţarea a fost obţinută prin intermediul Programului Operaţional Regional – Axa Prioritară 4 „Sprijinirea dezvoltării urbane durabile”. Sumele menţionate vizează cereri de plată, fondurile fiind destinate achitării avansului pentru tramvaiele şi materialele incluse în cele două proiecte. Celelalte două proiecte, „Centrul Internaţional de Artă Contemporană: Reabilitarea, consolidarea şi refuncţionalizarea clădirii fostei Băi Comunale (Baia Turcească)” şi „Reabilitarea şi valorificarea potenţialului turistic şi cultural al Ansamblului Mănăstirii Frumoasa din Municipiul Iaşi”, prin intermediul Programului Operaţional Regional – Axa Prioritară 5 „Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural”. Pentru cele două proiecte, municipalitatea a achitat iniţial facturile emise, urmând ca fondurile primite să fie utilizate pentru plata următoarelor cereri de rambursare.

În total, Primăria a aplicat pentru proiecte valorând 200 de milioane de euro. Pe Axa 4.1 sunt în valorificare pe finanţare europeană circa 143 de milioane de euro, prin două ramuri: una în care municipalitatea aplică direct, împreună cu Ministerul Dezvoltării Regionale, prin intermediul ADRNE, iar cealaltă ramură în care municipalitatea şi Ministerul Dezvoltării Regionale, fără ADRNE, pentru achiziţia de mijloace de transport, tramvaie şi autobuze electrice. În total, valoarea proiectelor aferente Axei 4 este de circa 155 de milioane de euro. Pe Axa 5 sunt 15,9 milioane de euro care vizează proiectele Mănăstirea Frumoasa, Palatul Braunstein, Baia Turcească şi Muzeul de Istorie Naturală.

Pe Axa 3, Proiectul „Reabilitarea, modernizarea, extinderea, eficientizarea reţelei de iluminat public în Municipiul Iaşi” a fost declarat eligibil pentru accesarea de fonduri europene. Valoarea totală a proiectului se ridică la 21.868.648,10 lei – circa 4,6 milioane euro, inclusiv TVA.

În ceea ce priveşte Axa 7.1, Municipiul Iaşi, în calitate de beneficiar, implementează contractul de proiectare şi execuţie lucrări pentru obiectivul: Reabilitarea reţelei de termoficare primare (de transport), respectiv contractul de proiectare şi execuţie lucrări pentru obiectivul: Reabilitarea reţelei de termoficare secundare (de distribuţie) în cadrul proiectului: „Reabilitarea sistemului de termoficare în municipiul Iaşi, în vederea conformării cu standardele de mediu privind emisiile poluante în atmosferă şi pentru creşterea eficienţei energetice în alimentarea cu căldură urbană” – etapa a II-a, cofinanţat în proporţie de 85% din fonduri europene, 13% din fonduri de la Bugetul de stat şi 2% din fonduri de la Bugetul local. Valoarea proiectului este 86.689.943,46 lei (circa 18,1 milioane euro).

 

„Nu putem renunţa la proiectul Dancu. Este o zonă unde locuiesc 10.000-12.000 de oameni care privesc reabilitarea tronsonului Doi Băieţi - Dancu nu ca pe un moft, ci ca o necesitate vitală. Nu putem renunţa la construirea de grădiniţe, nu putem renunţa la construcţia centrului social din zona Cicoarei. De aceea am cerut celor de la ADRNE să ne reprezinte în încecarea de a convinge Guvernul să susţină supracontractarea de 17 procente pentru întreaga zonă de Nord Est”.

 

Schimbarea şinei pe tronsonul Iaşi – Dancu se va realiza

Însă cele mai aşteptate proiecte vizează reabilitarea liniilor de tramvai pe traseul Iaşi - Dancu, reabilitarea şi modernizarea liniilor de tramvai în zonele Cinci Drumuri - Baş Ceauş, Bucşinescu - Calea Chişinăului, Podu Roş – Ţesătura (în curs de execuţie), Tepro - Ţuţora şi Podu Sf. Ioan – Dancu, cu atât mai mult cu cât în proiecte este inclusă achiziţia de mijloace de transport ecologice. Problema, însă, constă în faptul că la finele lui 2019, Guvernul a impus Primăriei Iaşi să nu depăşească suma de 225 miloane lei, în condiţiile în care municiaplitatea a depus deja proiecte valorând 332 milioane lei. În atare situaţia, Primăria intenţionează să apeleze la împrumuturi pentru proiectele care nu vor fi finanţate prin Ministerul Dezvoltării. „După trei ani în care tot facem proiecte şi consumăm timp şi bani suntem anunţaţi să nu depăşim 100% din suma alocată. Mai exact, Iaşul beneficiază de 225 milioane lei, în condiţiile în care noi am depus proiecte valorând 332 milioane lei, suntem singurul municipiul care ne-am apropiat de 150% şi acum ni se cere să revenim la 100%. Fac precizarea că noi nu putem renunţa la proiectul Dancu. Este o zonă unde locuiesc 10.000-12.000 de oameni care privesc reabilitarea tronsonului Doi Băieţi - Dancu nu ca pe un moft, ci ca o necesitate vitală. Nu putem renunţa la construirea de grădiniţe, nu putem renunţa la construcţia centrului social din zona Cicoarei. De aceea am cerut celor de la ADRNE să ne reprezinte în încercarea de a convinge Guvernul să susţină supracontractarea de 17 procente pentru întreaga zonă de Nord Est”, a spus Chirica. Primarul Iaşului ia în calcul varianta în care Primăria ar putea apale la împrumuturi dacă Ministerul Dezvoltării nu va da curs solicitărilor primarilor din Moldova. „Deja s-a luat legătura cu Banca de Investiţii. Aşteptăm decizia Ministerului Dezvoltării, dacă nu luăm împrumuturi”, a mai spus edilul-şef al Iaşului.

Trei pasaje, două în Podu Roş şi un al treilea în zona Granit

În 2020 ar putea începe realizarea pasajelor supraterane care vor descongestiona marile intersecţii. Este vorba de cele din Podu Roş, situate Şoseaua Naţională - Bd. Socola, respectiv Splai Bahlui Stâng - Bd. D. Mangeron, dar şi un al treilea, situat între şoseaua Bucium, strada Trei Fântâni şi bulevardul Virgil Săhleanu. De altfel, realizarea pasajelor din Podu Roş au intrat în linia dreaptă, purtându-se discuţii cu cei de la Apele Române. „Au fost discuţii tehnice privitoare la modul de realizare a pasajelor. La fel, au fost foarte meticuloşi în a discuta toate alementele pentru că pasajele sunt deasupra Bahluiului”, spune viceprimarul Radu Botez. Şi această etapă a fost depăşită, acum intrându-se în faza pregătirii documentaţiei în vederea lansării licitaţiei vizând proiectarea.

 

„Apariţia de noi zone rezidenţiale pe dealul Bucium şi în comunele limitrofe oraşului şi care au acces în Municipiul Iaşi doar prin şoseaua Bucium a dus la o creştere a numărului de autoturisme care circulă din acestă zonă către centrul oraşului şi invers, generând în timp o supraaglomerare a traficului. Având în vedere aceste considerente, este imperios necesară crearea unei noi artere de circulaţie care să facă legătura între zona Bucium şi oraş, ducând la descongestionarea traficului”.

 

Construcţia pasajelor face parte din proiectul intitulat „Fluidizarea traficului din intersecţia Podu Roş cu Splai Bahlui Mal Drept şi Bulevardul Profesor Dimitrie Mangeron. Investiţia are la bază dorinţa edililor de a evita producerea de accidente cauzate de numărul mare de autoturisme care tranzitează intersecţia Podu Roş, dar şi supraaglomerarea sensului giratoriu din Podu Roş şi a întregii intersecţii ca urmare a apariţiei de noi zone rezidenţiale către capăt CUG, Ciurea, Lunca Cetăţuii sau Dealul Galata. Practic, cele două pasaje vor prelua câte o bandă de circulaţie de pe cele două Splaiuri (direcţia Podul de Piatră - bd. Tudor Vladimirescu pe axul Splaiului Bahlui Mal Drept şi direcţia bd. Mangeron - Podul de Piatră pe axul Splaiului Bahlui Mal Stâng), se vor reuni deasupra albiei Bahluiului în zona podului de peste râu, apoi vor reveni pe cele două maluri ale acestuia. Pasajele nu vor avea trotuare, dar vor avea prevăzute piste pentru biciclete şi suprafeţe de refugiu, asigurând fluenţa circulaţiei auto, cât şi posibilitatea de depăşire a autovehiculelor aflate în staţionare ca urmare a unei avarii.

Cele două pasaje vor avea o lungime de 551,6 metri (Pasaj Mal Drept), respectiv 546,6 metri (Pasaj Mal Stâng). Lăţimea fiecărui pasaj va fi de 7 metri (cu o singură bandă carosabilă).  Realizarea investiţiei s-ar situa între 18 şi 24 de luni. „Pasajele sunt cumva în formă de X, braţele lor lipindu-se traseelor actuale la o anumită distanţă de pod, fără a afecta circulaţia de-a lungul Bahluiului în timpul construcţiiilor”, mai spune viceprimarul.

Tot municipalitatea intenţionează să realizeze o nouă legătură a zonei Bucium cu restul oraşului. Este vorba de construirea unui pasaj, subteran sau suprateran, proiectul urmând să includă şi noi artere de circulaţie.

În acest sens, Primăria Municipiului Iaşi a lansat o licitaţie de achiziţie de servicii de elaborare a unui studiu de fezabilitate pentru proiectul amintit. Valoarea estimată a achiziţiei, care are ca termen de depunere a ofertelor data de 15 ianuarie 2020, este de 50.000 lei, cu TVA, durata contractului fiind de 90 zile de la data semnării contractului de prestări servicii pentru elaborarea studiului de fezabilitate. Criteriul de atribuire a licitaţiei va fi preţul cel mai scăzut. „Apariţia de noi zone rezidenţiale pe dealul Bucium şi în comunele limitrofe oraşului şi care au acces în Municipiul Iaşi doar prin şoseaua Bucium a dus la o creştere a numărului de autoturisme care circulă din acestă zonă către centrul oraşului şi invers, generând în timp o supraaglomerare a traficului. Având în vedere aceste considerente, este imperios necesară crearea unei noi artere de circulaţie care să facă legătura între zona Bucium şi oraş, ducând la descongestionarea traficului. Prin acest studiu de fezabilitate se doreşte analizarea posibilităţii de construire a unei noi artere de circulaţie care să facă legătura între zona Bucium şi oraş, inclusiv printr-un pasaj suprateran/subteran care să facă legătura între şoseaua Bucium, strada Trei Fântâni şi bulevardul Virgil Săhleanu. Proiectantul va trebui să propună şi să studieze şi alte soluţii în vederea creării unei artere de circulaţie care să facă legătura între zona Bucium şi oraş”, se arată în documentaţia proiectului.

Conform documentului citat, artera de circulaţie propusă de municipalitate şi care va face obiectul studiului de fezabilitate este amplasată pe raza Municipiului Iaşi, în zona Bucium şi face legătura între şoseaua Bucium şi bulevardul Virgil Săhleanu. Noua arteră va intersecta şoseaua Bucium în zona societăţii Crescento Print (eventual printr-un pasaj suprateran), apoi va urmări cursul râului Vămăşoaia până la intersecţia cu strada Trei Fantâni. Legătura dintre strada Trei Fantâni şi bulevardul Virgil Săhleanu se va face printr-un pasaj subteran care va ieşi în aleea betonată din faţa societăţii Imamus Laser SRL şi va continua până în bulevardul Virgil Săhleanu. Pasajul subteran ar putea avea o lungime aproximativă de 230 metri. Tronsonul arterei de circulaţie ce urmează a fi studiat se întinde pe o lungime de aproximativ 1,4 kilometri.

 

Reprezentanţii firmei turce Bozankaya au semnat cu Primăria Iaşi contractul vizând achiziţia a 16 vagoane pentru suma de 35.680.320 euro. Fiecare din cele 16 tramvaie care vor ajunge la Iaşi va avea o lungime minimă de 26 de metri şi o capacitate de transport totală de minim 230 de locuri.

 

Primul tramvai nou ar putea veni în decembrie 2020

Anul acesta va marca apariţia primelor tramvaie noi. Reprezentanţii firmei turce Bozankaya au semnat contractul cu Primăria Iaşi, înţelegerea vizând achiziţia a 16 vagoane pentru suma de 35.680.320 euro. Fiecare din cele 16 tramvaie care vor ajunge la Iaşi va avea o lungime minimă de 26 de metri şi o capacitate de transport totală de minim 230 de locuri, respectiv 8 persoane/mp, din care 30 pe scaune fixe, nerabatabile, din care minim cinci accesibile low floor plus vatmanul. Scaunele pentru călători vor fi singulare şi nu de tip banchetă, realizate din material armat cu fibră de sticlă sau mase plastice cu tratament antistatic, vopsea înglobată, proprietăţi antigrafitti, antivandalism, cu tapiţeria rezistentă la uzură şi murdărie. Toate mijloacele de transport în comun sunt formate din module unite între ele prin burdufuri etanşe, au minim minim trei uşi duble de serviciu, comandate şi acţionate electric, cu o lăţime de minim 1.000 de milimetri. Fiecare tramvai va avea un loc marcat corespunzător pentru cărucior de copii şi un loc rezervat căruciorului rulant pentru persoanele cu dizabilităţi locomotorii, numărul minim de locuri pentru persoanele cu dizabilităţi, persoanelor cu mobilitate redusă, bătrânilor, invalizilor sau femeilor însărcinate fiind de patru. Primul vehicul este aşteptat la Iaşi în luna decembrie 2020.

 

Municipalitatea ieşeană a finalizat licitaţia pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de modernizare pentru un nou pachet de străzi importante: strada Viticultori, strada I. I. Mironescu, strada Luca Arbore, strada Roşcani, strada Ţicăul de Jos, strada Timpului, strada Şt. O. Iosif şi str. Dochia, acestora alăturându-li-se şi supralărgirea bulevardului Tudor Vladimirescu.

 

Nouă străzi intră în  reabilitare anul acesta. O alta va fi lărgită

Nu lipsesc nici investiţiile de mai mici dimensiuni. Astfel, municipalitatea ieşeană a finalizat licitaţia pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de modernizare pentru un nou pachet de străzi importante: strada Viticultori, strada I. I. Mironescu, strada Luca Arbore, strada Roşcani, strada Ţicăul de Jos, strada Timpului, strada Şt. O. Iosif şi str. Dochia, acestora alăturându-li-se şi supralărgirea bulevardului Tudor Vladimirescu.

Procedura de achiziţie publică a atras ofertele a patru firme sau asocieri, iar după finalizarea evaluărilor tehnică şi financiară, câştigătoare a procedurii de achiziţie publică a fost desemnată asocierea SC Alpenside SRL - SC Concret Drum SRL, cu care primarul Mihai Chirica a semnat şi contractul, contra unei sume de 17.488.376,04 lei, fără TVA (20.811.167,49 lei, cu TVA).

Modernizarea acestor artere de circulaţie face parte din obiectivul mai amplu al reabilitării infrastructurii rutiere în cartierele Copou, Canta, Moara de Vânt, Tudor Vladimirescu şi Ţicău. Contractul presupune realizarea de lucrări pe o lungime totală de străzi de 6.982 de metri, cu o durată de execuţie care variază între opt şi 14 luni.

De asemenea, municipalitatea intenţionează să modernizeze stradela Sofia Nădejde. Procesul va include supralărgirea arterei rutiere la patru benzi de circulaţie pe tronsonul pod Cicoarei - strada Cicoarei. „Modernizarea stradelei Sofia Nădejde contribuie la îmbunătăţirea circulaţiei în zonă şi, împreună cu podul nou realizat, constituie o nouă rută între zonele rezidenţiale şi cartierele centrale. Necesitatea implementării proiectului este rezultatul identificării unor probleme care în momentul de faţă conduc la utilizarea străzii în condiţii foarte rele din cauza degradărilor pronunţate pe toată suprafaţa drumului, precum şi cedarea fundaţiei pe aproximativ 20% din suprafaţa străzii”, spun reprezentanţii Primăriei. Valoarea totală a obiectivului de investiţie este de 3.327.941,29 lei, cu TVA, durata sa de realizare fiind estimată la 12 luni. Strada, care are o lungime de 318 metri, va suferi următoarele îmbunătăţiri: realizarea structurii rutiere, modernizarea sistemului de colectare şi evacuare a apelor de suprafaţă, modernizarea trotuarelor, amenajarea intersecţiilor cu străzile laterale, executarea canalelor tehnice pentru reţele de telecomunicaţii şi realizarea şi montarea de marcaje rutiere.

Stadion modern şi sala polivalentă nouă

Chiar dacă lucrările nu vor începe anul acesta, 2020 ar putea marca startul construirii unui stadion municipal modern. Noul stadion, cu o capacitate de 15.000-20.000 de locuri, care va beneficia de toate dotările cerute de normele FRF și UEFA, este deja în faza de proiectare, iar la jumătatea acestui an am putea afla unde va fi construit: pe terenul proprietate publică de 140 de hectare din Moara de Vânt (zonă liberă de sarcini) și actualul teren pe care se află Stadionul „Emil Alexandrescu”.

Municipiul Iaşi va avea şi o sală polivalentă nouă. Investiţia va avea o capacitate de aproximativ 10.000 de locuri, la care se adaugă spaţii de parcare, accese şi spaţii cu specific comercial şi alte funcţiuni. Pentru acest obiectiv, municipalitatea a propus trei posibile amplasamente: terenul din Moara de Vânt (zonă liberă de sarcini), un teren aflat în concesiunea Veolia Energie Iaşi SA în perimetrul Centralei de Energie Termică (CET) şi altul în cartierul Tudor Vladimirescu, mai precis cel pe care se află garajul Companiei de Transport Public SA. Dan CONSTANTINESCU