Istoria evreilor, a romilor și a comunismului, noi materii de predare în școli!
Dimensiune font:
* cadrele didactice care predau disciplina prevăzută „Istoria, robia și deportarea romilor” vor beneficia de pregătire profesională și cursuri de perfecționare de specialitate, în țară sau în străinătate * „Am ajuns în situațiile în care limba latină nu mai contează, istoria universală și istoria românească este tratată cum este tratată, iar filosofia și logica, care sunt de bază în ceea ce privește dezvoltarea personală, sunt trecute la diverse”, spune Alina Pop, antropolog
Noua lege a învățământului preuniversitar prevede introducerea unor noi materii pentru elevii de gimnaziu și liceu. Elevii de clasa a XI-a au deja, din 11 septembrie, o oră de „Istoria evreilor. Holocaustul”, săptămânal. „Am convingerea că doar prin educație putem transmite generațiilor prezente și viitoare valorile toleranței, respectul pentru drepturile omului, aprecierea altor culturi și a diversității, cultivând pacea, înțelegerea și apropierea între oameni”, a transmis ministrul Educației, Ligia Deca.
Totodată, aceasta a anunțat că, începând cu anul școlar 2025-2026, elevii de liceu vor avea ca disciplină obligatorie „Istoria Comunismului din România”, iar elevii de gimnaziu și liceu vor avea, ca opțional, „Istoria, robia și deportarea romilor”.
Ministrul Educației a precizat că disciplina „Istoria Evreilor. Holocaustul” a fost introdusă în planurile-cadru ale învățământului liceal, fiind puse în aplicare prevederile legale și reconfirmându-se angajamentul național pentru susținerea educației privind Holocaustul, precum și educația pentru prevenirea și combaterea antisemitismului. În ceea ce privește programa școlară și manualele, acestea vor fi dezvoltate de Ministerul Educației, alături de Centrul Național de Cultură a Romilor - Romano Kher și cu organizația minorității membră a Consiliului Minorităților Naționale.
Cadrele didactice care predau disciplina prevăzută „Istoria, robia și deportarea romilor” pot beneficia de pregătire profesională și cursuri de perfecționare de specialitate, în țară sau în străinătate, sub coordonarea Centrului Național de Cultură a Romilor – Romano Kher și a organizației minorității membre a Consiliului Minorităților Naționale, care au rolul de a organiza programe educaționale și conferințe specifice destinate acestora.
„Sunt necesare cunoștințe reale de istorie universală și românească, de filosofie pentru a putea înțelege istoria evreilor, a romilor sau a comunismului”
În ceea ce privește municipiul Iași, Alina Pop, antropolog, membru al societății științifice englezești „Society for the Study of Childhood in the Past”, cu o experiență de peste zece ani în meditațiile la disciplina Istorie, susține că, întâi de toate, ar trebui să ne concentrăm pe cunoașterea istoriei noastre, care, după părerea ei, este tratată cu superficialitate. Aceasta nu consideră că era necesară introducerea unor noi materii, deoarece temele puteau fi discutate în cadrul unor discipline deja existente. „Subiectele astea se pot discuta atât la disciplina de istorie universală, cât și la filosofie, pentru că vorbim de ideologii. Totodată, putem vorbi aici despre politică, adică avem deja două obiecte în programă pe care, dacă le putem privi dintr-o altă perspectivă, ar acoperi și aceste probleme. Filosofia se ocupă și de drepturile omului pentru că studiem ce este omul și implicit vorbim și despre așa ceva. Și atunci vedem și încălcarea flagrantă a acestora. Tot la filosofie, dar și la istorie, putem vorbi despre problema eugeniei. Prin urmare, nu cred că era absolut necesar să se studieze separat. Pot fi acordate poate câteva ore în plus la disciplinele respective pentru a atinge și problemele delicate ale istoriei”, ne-a spus Alina Pop, antropolog.
Ea consideră că introducerea acestor materii nu va rezolva lipsa de cunoștințe ale elevilor de liceu și gimnaziu, iar rezultatul va fi unul negativ. În acest caz, soluția o reprezintă tratarea cu seriozitate a disciplinelor deja existente, generând astfel o bază de cunoștințe de care aceștia au nevoie pentru a înțelege respectivele teme. „Am ajuns în situațiile în care limba latină nu mai contează, istoria universală și istoria românească este tratată cum este tratată, iar filosofia și logica, care sunt de bază în ceea ce privește dezvoltarea personală, sunt trecute la diverse. Nu se poate face logică fără matematică sau matematică făra logică. Nu se poate face literatură fără filozofie sau fără istorie. Istoria artei nu se poate fără istorie sau fără literatură. Facem religie, dar uităm cât de importantă este istoria religiilor pentru a înțelege fiecare religie. Prin urmare, sunt necesare cunoștințe reale de istorie universală și românească, de filosofie pentru a putea înțelege istoria evreilor, a romilor sau a comunismului. Din păcate, elevii și studenții de azi nu au baze și nu pot face conexiuni. Lipsa de cunoștințe creează un potențial periculos”, a declarat Alina Pop, antropolog și membru „Society for the Study of Childhood in the Past”.
„Vă spun și ca părinte de copii în clasa a XII-a și clasa a V-a. Au o grămadă de ore prin care profesorii încearcă, aș vrea să evidențiez, încearcă, să le pună niște baze cu ajutorul unor manuale care nu s-au schimbat de foarte mult timp. Astfel, schimbarea ar trebui să fie în primul rând la programă și la manuale, nu introducerea unor noi materii” - Alina Pop, antropolog.
Întrebată despre modul în care s-au adaptat instituțiile de învățământ, aceasta a răspuns: „Instituția de învățământ nu se adaptează, ea este pusă în fața unor fapte concrete. Toată discuția aceasta care s-a făcut pe anumite planuri-cadru, nu cred că s-a făcut atât de mult cu profesorii, cât s-a discutat cu reprezentanți ai miilor de ONG-urilor și asociații care n-au habar despre ce se discută. Ar fi necesar să apelăm efectiv la specialiști. România are specialiști de înaltă clasă, nu trebuie să apelăm la tot felul de personaje care se autointitulează ca fiind specialiști în ceva, dar care ajung într-un anumit context datorită politicului”, a răspuns Alina Pop, antropolog și membru „Society for the Study of Childhood in the Past”.
Noul curriculum propune elevilor din un bagaj nou de cunoștințe. Nu doar cunoașterea istoriei evreilor și a momentelor tragice petrecute la jumătatea secolului trecut, ci și dezvoltarea unor valori umaniste și al toleranței, respectiv atitudini specifice cetățeniei democratice care trebuie formate și consolidate pe parcursul anilor de liceu. Astfel, programa cuprinde un conținut care va ajuta elevii să înțeleagă mai bine originea și cultura evreilor, provocările contemporane (antisemitism, xenofobie, genocid și amenințările la adresa normelor și a valorilor democratice) și memoria Holocaustului în secolul al XXI-lea.
Inițial, disciplina „Istoria evreilor.Holocaustului” trebuia studiată în anul școlar 2025-2026, însă, în urma unei ordonanțe de urgență, s-au realizat modificări pentru ca această materie să fie studiată de elevi în anul școlar 2024-2025.
În continuare, potrivit surselor oficiale, materia are un caracter de formare civică a tinerilor. Astfel, într-o perioadă în care dreapta extremă/ populistă/ ultra-naționalistă/ este în ascensiune în Europa, informarea cu privire la teme predilecte ale propagandei extremiste de dreapta este esențială. În acest caz, se consideră că școala este prima care trebuie să se ocupe de acest lucru, iar disciplina „Istoria evreilor. Holocaustul” este un instrument adecvat.
Anca POPA
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau