O călătorie prin sunetele de altădată, alături de flașnetari din nouă țări

 * toamna a adus la Iași mai mult decât frunze ruginii și adieri nostalgice * timp de trei zile, în inima orașului au răsunat de sunetele automate ale flașnetelor, orchestrioanelor și pianelor mecanice * centrul urbei s-a transformat într-o scenă vie, în care tradiția și inovația s-au întâlnit într-un spectacol fascinant. Totul grație Festivalului Internațional al Muzicii Mecanice (FIMM), un proiect inițiat în 1999 de Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași – Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu”, care a devenit o călătorie în timp, un omagiu adus automatelor muzicale și celor care, prin măiestria lor, au păstrat vie această tradiție

Flașneta, un instrument muzical mecanic cu rădăcini în secolul al XVIII-lea, a adus de-a lungul timpului sunetul muzicii în piețe, pe străzi și în târguri. Mânuită de flașnetari ambulanți, această „orgă de stradă” a devenit o emblemă a divertismentului popular. Într-o perioadă în care accesul la concerte sau spectacole era limitat, oferea tuturor ocazia de a se bucura de muzică, transformând străzile într-o veritabilă scenă. Astăzi, sunt instrumente rare, păstrate de colecționari și artiști devotați care continuă să le valorifice. Colecția Muzeului Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu” cuprinde o gamă variată de automate muzicale: de la cutii muzicale cu cilindru cu pini și discuri perforate, până la orgi de stradă, pianole, orchestrioane și gramofoane. Este o colecție unică în România, care reflectă ingeniozitatea tehnică și pasiunea pentru sunetele mecanice ale altor vremuri.

Muzica de stradă

Cunoscută și sub numele de orgă de stradă, flașneta a apărut în Europa în secolul al XVIII-lea, fiind o invenție deopotrivă simplă și ingenioasă. Inițial, aceste instrumente erau mecanisme complexe, care funcționau pe bază de cilindri cu ace sau role de hârtie perforate, ce controlau sunetele produse. Ele erau precursoarele jucăriilor muzicale și a pianolelor, oferind un spectacol de muzică la îndemâna oricui, fără a fi nevoie de virtuozitate instrumentală. Flașnetarii erau oameni simpli, care călătoreau din oraș în oraș, răspândind bucurie și emoție prin sunetele nostalgice ale flasnetelor. Ei aveau darul de a face ca muzica să fie accesibilă oricui, fie că erau bogați sau săraci, iar flasneta a devenit rapid simbolul muzicii stradale. În fața teatrelor, în piețe aglomerate sau în fața caselor, ei adunau în jurul lor un public variat, încântându-l cu povești muzicale.

Festivalul Muzicii Mecanice

 

Deși timpul și tehnologia modernă au redus semnificativ prezența flașnetarilor pe străzile agitate ale orașelor mari, obiceiul supraviețuiește în comunități dedicate păstrării tradițiilor. Italia, Franța, Germania și Elveția sunt țările unde aceste instrumente se bucură de o renaștere. În mici festivaluri, evenimente de stradă sau târguri, flasnetele continuă să spună poveștile lor muzicale, amintind trecătorilor că frumusețea se poate găsi în simplitate.

Un astfel de loc unde muzica mecanică încă trăiește este Iașul, un oraș cu o profundă istorie culturală. Aici, flașnetarii se reunesc la Festivalul Muzicii Mecanice, un eveniment unic în România, ce aduce la viață tradițiile uitate ale orgilor de stradă, cutiilor muzicale și automatelor de la începutul secolului XX.

Festivalul Muzicii Mecanice din Iași este un eveniment anual care atrage atât localnici, cât și turiști din toate colțurile lumii. Atmosfera acestui festival este una cu totul specială: pe străzile orașului se aud din nou sunetele vechilor flașnete, iar trecătorii sunt transportați în timp, într-o epocă romantică, de mult apusă. Sosiți din nouă țări, artiștii și-au prezentat instrumentele, fiecare având o poveste aparte, iar festivalul a devenit un prilej de a descoperi arta mecanică într-o nouă lumină.

Printre cei care au oferit concerte și momente inedite pe Esplanada Palatului Culturii, s-au numărat Majda Marinšek Milavec și Emil Milavec din Postojna (Slovenia), a căror interpretare delicată și profundă a transmis emoții puternice prin sunetele flasnetelor lor vechi și bine întreținute, dar și Tomás și Mariana Plaszky din Košice (Slovacia), care au oferit o reprezentație vibrantă, combinând flaneta cu elemente de poveste și teatru, creând un spectacol captivant pentru public. Hans Peter Fischl, din Gummersbach (Germania), și-a adus propria flașnetă, un instrument rar, restaurat cu grijă, și a încântat audiența cu sunetele autentice ale muzicii germane vechi. Piotr Bot, din Polonia, cunoscut pentru pasiunea sa pentru instrumentele mecanice, a adus un repertoriu eclectic, ce a trezit amintiri și melancolii printre cei prezenți. Wlodzimierz Niewitecki și Grażyna Niewitecka din Dziwiszów (Polonia) au fermecat publicul cu armonia dintre flașneta lor și voioșia lor contagioasă, aducând un aer de sărbătoare evenimentul. Ieșeanul Marian Berbunschi a fost gazda și inima acestui festival, un adevărat păstrător al tradiției flașnetelor în România. Repertoriul său a reflectat atât rădăcinile culturale locale, cât și deschiderea către muzica mecanică internațională.

O moștenire culturală importantă

Flașnetele și flașnetarii reprezintă mai mult decât niște actori într-un spațiu muzical. Ei oferă o formă de artă mecanică, o moștenire culturală care continuă să fascineze prin frumusețea sa simplă și nepretențioasă. Într-o lume a vitezei și a tehnologiei digitale, flașneta ne amintește de importanța încetinirii și a aprecierii lucrurilor mici care pot aduce bucurie. Festivalul Muzicii Mecanice de la Iași are un rol esențial în păstrarea și promovarea acestui patrimoniu, oferind generațiilor actuale șansa de a experimenta o parte din magia trecutului. Prin sunetele mecanice și poveștile flașnetarilor, publicul a fost transportat în timp, trăind o experiență culturală unică, care a îmbinat nostalgia și curiozitatea.

Pentru cei care au asistat la spectacole, flașneta a fost nu doar un instrument, ci și un portal spre o lume mai liniștită, în care muzica era cântată cu sufletul, iar fiecare sunet era încărcat de emoție.

Maura ANGHEL

 

 

FIMM – Un festival al renașterii tradiției

Organizat pentru prima dată în 1999, Festivalul Internațional al Muzicii Mecanice a fost conceput pentru a pune în valoare colecția impresionantă a muzeului, dar și pentru a reînvia tradiția europeană a flasnetarilor. De la prima ediție, festivalul a crescut în valoare, atrăgând invitați din întreaga lume. Ediția a XI-a, din 2018, a adus la Iași flașnetari și colecționari din țări precum Germania, Polonia, Slovenia și Slovacia, alături de artiști din România.

Festivalul nu înseamnă doar spectacole de stradă. În fiecare an, evenimentul include un workshop dedicat istoriei și restaurării automatelor muzicale, unde specialiști din România și din străinătate împărtășesc cunoștințe și descoperiri. Muzeul „Ștefan Procopiu” colaborează cu numeroase instituții de prestigiu, precum Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” din Ploiești, Muzeul Național Tehnic din București și Waldkircher Orgelbau din Germania, precum și cu muzee din Cehia, Norvegia și Chile. Astfel, festivalul de la Iași a devenit un punct de referință în circuitul internațional al muzicii mecanice, contribuind la promovarea acestui patrimoniu cultural.

 

Fascinația pentru flașnetă în epoca modernă

Deși tehnologia modernă a adus cu sine forme noi de divertisment, flașneta rămâne un simbol al bucuriei simple, a sunetului care uneste generații. Festivalul de la Iași, prin fiecare ediție, redă viață acestei tradiții, transformând orașul într-o scenă de poveste. Fiecare manivelă învârtită, fiecare melodie cântată ne readuce aminte că, în ciuda timpului care trece, unele lucruri au o valoare inestimabilă, care merită să fie păstrate și celebrate. Astfel, Festivalul Internațional al Muzicii Mecanice nu este doar un omagiu adus trecutului, ci o punte către viitor, prin care sunetele și poveștile automatelor muzicale continuă să încânte suflete și să inspire o nouă generație de artiști și colecționari. La Iași,  flașnetarii găsesc mereu un loc unde tradiția lor nu doar supraviețuiește, ci înflorește cu fiecare nouă ediție.