Sute de minore devin mame, an de an, la Iași
Dimensiune font:
* anul trecut, la Iași au născut peste 200 de minore * îngrijorător este faptul că aproape 20 dintre acestea au devenit mămici la... 15 ani * în primele patru luni ale anului 2022, doar la Marternitatea „Cuza Vodă” au fost înregistrate 30 de mame minore * majoritatea minorelor gravide provin din mediul rural sau din familii defavorizate, însă trendul este în schimbare
Mame minore, copii cu copiii, au schimbat păpuşa cu un bebeluş... Auzim tot mai des astfel de etichete puse fetelor care deşi nu au 18 ani au devenit mame. Pentru unii sunt doar nişte cifre din statistici, pentru alţii poveşti şi lecţii de viaţă. Dincolo de toate acestea, astfel de cazuri ne arată lipsa de educaţie pentru sănătate şi incapacitatea noastră, a tuturor, de a proteja copiii vulnerabili.
La maternitatea „Elena Doamna”, în cursul anului 2021 au născut 62 gravide care aveau vârsta mai mică de 18 ani. Cea mai tânără mămică a fost o fată care nu a împlinit încă 14 ani. În cursul anului 2021, comparativ cu 2020, la Maternitatea „Elena Doamna” au născut mai multe minore . „Şi în acest an, ţara noastră se menţine pe primul loc în Europa la nivelul mamelor minore. Numărul ar putea fi mai mare, dacă ar fi să ne raportăm la populaţia totală, implicit cea migrantă. E posibil ca această cifră să fie mai mare decât ceea ce adunăm noi în interiorul graniţelor. E un subiect foarte dureros”, a declarat Martinescu, managerul managerul Maternităţii „Elena Doamna”.
Creşte incidenţa mamelor minore nu doar în Iaşi sau în România
Şi la Maternitatea „Cuza Vodă” numărul celor care au devenit mame înainte de a împlini vârsta majoratului este îngrijorător de mare. Mai precis, 140 de tinere cu vârste între 13 şi 17 ani au devenit mame. La fel de îngrijorător este faptul că 14 din cele 140 de minore au devenit mămici la 15 ani. Tot statisticile arată că în primele patru luni ale anului 2022 au fost 30 de minore care au devenit mămici.
Majoritatea minorelor gravide provin din mediul rural sau din familii defavorizate. Însă se pare că trendul începe să se schimbe. „Este o creştere a incidenţei mamelor minore nu doar în Iaşi sau în România, ci şi Belgia, Olanda, Franţa, SUA. Problema e că procentul minorelor care rămân gravide este mai mare la noi în comparaţie cu alte ţări, din punct de vedere al raportului la numărul de locuitori. Dacă în urmă cu 10 ani erau mai multe minore gravide din mediul rural care năşteau, în momentul de faţă pot să spun că numărul minorelor înscepe să fie mai numeros în mediul urban decât în mediul rural”, a spus prof.dr. Mircea Onofriescu.
Cele mai multe dintre tinerele mămici spun că nu au avut acces la informaţii privind prevenirea sarcinilor timpurii sau nedorite. De aceea, medicii pledează pentru introducerea orelor de educaţie sanitară. „În timpul acestor cursuri trebuie să le explicăm elevilor şi despre contracepţie, şi despre bolile cu transmitere sexuală, acele BTS-uri, şi despre vaccinul anti HPV sau despre riscurile pe care le produce obezitatea sau despre faptul că dacă nu ai o ţinută corectă în clasă poţi să faci scolioză sau alte afecţiuni ale coloanei vertebrale. Plus o mie de alte lucruri, spre exemplu, cum să nu te infectezi cu hepatită, sifilis, HIV şi aşa mai departe. Fără educaţie sanitară tragediile vor continua”, a spus prof.univ.dr Mircea Onofriescu.
„Minorele care rămân gravide au multe probleme de sănătate, au patologii asociate”
Din nefericire, aceste minore nu au condiţii de trai şi nici parte de supraveghere şi îngrijire medicală în timpul sarcinii, la spital ajung în stare precară, iar ulterior dau naştere unor bebeluşi care, la rândul lor, au probleme de sănătate. „Organismul nu este bine format la vârste de 14-15 ani. Pe la 17-18 ani doar unele fete sunt dezvoltate corespunzător. Dar toate aceste minore care rămân gravide au multe alte probleme de sănătate, au patologii asociate. În primul rând organismul nu e suficient de bine dezvoltat să ducă în bune condiţii o sarcină până la termen. Se ajunge la un risc mai mare de avort în trimestrul I sau II de sarcină, sau la naştere prematură. În al doilea rând, au foarte multe infecţii sexuale, infecţii genitale, care la rândul lor cresc riscul de naştere prematură. Sunt foarte multe gravide minore care au anemii netratate. Sarcinile lor nu sunt urmărite corespunzător, pentru că fetiţele îşi ascund sarcinile chiar şi de familie, nu mai spun că nu merg la medic pentru a-şi face controalele şi analizele necesare. Foarte multe dintre aceste sarcini sunt cu întârzieri de creştere intrauterină. Adică, fătul nu se mai dezvoltă corespunzător. Asta datorită faptului că placenta acestor minore nu mai are o funcţie normală. Bineînţeles, acel copil se va naşte şi prematur şi cu o greutate mai mică decât vârsta gestaţională. El va trebui să stea mult timp în terpaie intensivă, va deveni un copil fragil care va avea risc de boli pulmonare, şi tot felul de sechele de dezvoltare atât neuropsihică dar şi motorie. Aceşti copii prematuri au aceste riscuri. Deci, din punct de vedere medical, prezintă un risc crescut de complicaţii atât pentru mame, cât şi pentru copiii lor”, a spus prof.univ.dr Mircea Onofriescu.
Lăsând la o parte tragediile care se întâmplă în şcoală - minorele sunt nevoite să întrerupă studiile, sau în familie sunt bătute, izgonite şi alungate, repercusiunile nu sunt doar asupra lor, şi asupra copiilor acestora. Cel mai trist este că nu au parte nici de un viitor. „O sarcină schimbă viaţa. Din punct de vedere emoţional, minorele gravide intră într-o criză. Astfel, apare criza de sarcină. Adică se activează în momentul în care minora nu ştie ce să facă, cum să procedeze cel mai corect. În cazul în care nu are sprijin emoţional, situaţia minorelor însărcinate nu este prea favorabilă. Sprijinul ar trebui să vină în primul rând din partea familiei. Minorele gravide care au ajuns la maternitate şi cu care am lucrat eu nu aveau sprijin din partea familiei, a partenerului. Mama, tata şi partenerul sunt factori foarte importanţi. Când spun sprijin mă refer la sprijinul emoţional, psihologic, spiritual şi financiar. Fiecare dintre aceste paliere e important, cred eu, şi nu se poate unul fără altul”, a spus Anca Pulpa, psiholog ProVita de la Mitropolia Moldovei si Bucovinei, care colaborează cu medicii de la Elena Doamna.
În astfel de cazuri e nevoie de sprijinul familiei extinse, al comunităţii sau organizaţiilor neguvernamentale. „Sunt psihologi, asistenţi sociali, preoţi, o întreagă echipă, în cadrul asociaţiei noastre care se ajută gravide aflate în situaţie deosebită, printre ele fiind şi minore”, a spus psihologul Anca Pulpa. Laura RADU
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau