Un reputat profesor ieșean pune sub semnul îndoielii originea tulpinei Omicrom

* acesta consideră că trebuie cercetat scenariul în care tulpina Omicron să se fi dezvoltat în altă parte a lumii şi să se fi dezvoltat cu rapiditate în Africa de Sud * „Lumina și coronavirusul nu fac casă bună... Când nu e lumină, virusul capătă magie și sunt infectări. Acum, în noiembrie, radiația UV este pe creștere în acea zonă, adică numărul infectărilor ar trebui să scadă mai mult”, afirmă conf.univ.dr Silviu Gurlui, de la UAIC

Profesorul Silviu Gurlui, de la Facultatea de Fizică din Iaşi, crede că această tulpină nu are cum să fi apărut din Africa de Sud. „Daţi-mi voie să fiu sceptic cu originea tulpinei Omicron. Este născută în Africa de Sud!? În opinia mea, ceva nu se leagă bine. Din acest motiv eu văd două scenarii pe marginea noii tulpini. Evident, în Africa de Sud, maximul acestui an s-a obţinut în luna cu minim de radiaţie UV, adică cu minim de activitate solară. Acest minim, în Africa de Sud este în iulie. Maximul de infectări, evident, tot atunci a fost, pe 7 iulie. După cum am mai spus, lumina și coronavirusul nu fac casă bună. Când e lumină, mediul se schimbă, oamenii câștigă rezerve crescute de vitamina D3 iar virusul suferă, nu sunt infectări majore. Când nu e lumină, virusul capătă magie și sunt infectări. Acum, în noiembrie, radiația UV este pe creștere în acea zonă, adică numărul infectărilor ar trebui să scadă mai mult”, spune conf.univ.dr Silviu Gurlui, de la Facultatea de Fizică a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. 

Profesorul consideră că variantele de virus şi tulpinile apar când e „zarvă mare” de infectări. „Maximul a fost în iulie! Apoi, de atunci, intensitatea radiaţiilor UV/radiaţiilor solare creşte iar numărul infectărilor a scăzut. Daca era o tulpină încăpăţânată, eu judec că scăderea numărului infectărilor nu se producea astfel. Sunt şanse mici, cred eu, ca după luna iulie, acum prin noiembrie, să se fi născut tulpina pentru că nu era mediul cel mai potrivit”, spune Silviu Gurlui.

Fizicianul ieşean îşi pune întrebarea, de ce ar fi rezistat atâta timp noua tulpină, tocmai de pe 7 iulie, fără să se multiplice vizibil. „Nu ştiu, dar mă uit că pe data de 19 noiembrie, numărul infectărilor creşte acolo violent, abrupt, ca un perete. Ce motiv este,  împotriva condiţiilor de mediu, cu radiaţie UV în creştere spre maxim, ca să mai crească numărul infectărilor? Daca legăm prima observaţie cu aceasta din urmă, rezultă un scenariu poate mult mai probabil: dăm cu 4-5 zile timpul înapoi şi trebuie văzut, aşadar, ce s-a întâmplat pe 14-15 noiembrie sau după 10 noiembrie, la început de noiembrie?”, spune fizicianul Silviu Gurlui.  

Acesta consideră că trebuie cercetat scenariul în care tulpina Omicron să se fi dezvoltat în altă parte a lumii şi să se fi dezvoltat cu rapiditate în Africa de Sud. „Din varii motive obiective, această tulpină sau variantă s-a născut, s-a strecurat, a evoluat şi a infectat, dar de fapt nu s-a măsurat la timp, nu s-a cercetat, nu s-a pus în evidenţă mai repede? Eu aş căuta să înţeleg prima jumătate a lunii noiembrie, atât în Africa de Sud, dar şi în alte ţări. Trebuie de corelat zborurile, vizitatorii”, spune fizicianul ieșean.

Silviu Gurlui ne recomandă să fim foarte prudenţi în continuare, să ne protejăm mai departe, până când instituţiile statului, OMS, cercetătorii, vor aduce argumente noi. Posibil ca şi această tulpină să fie de mai multă vreme, mult mai răspândită decât se crede. E la fel de posibil ca noua variantă să fie mai puţin agresivă decât cele de până acum, dar asta trebuie demonstrată mai de cercetători şi specialişti. Laura RADU