Vasile Astărăstoae, despre restricțiile impuse în România în pandemia de COVID: S-a creat balamuc inutil și iritare

Profesorul Vasile Astărăstoae susține că în Europa de Est, inclusiv în România, a circulat o tulpină mai puţin patogenă a coronavirusului. Un critic al măsurilor dure de restricții, acesta a acuzat că s-a creat „balamuc inutil” și iritare.

 

 

Vasile Astărăstoae a declarat pentru Ion Cristoiu că" În februarie, în primul rînd, ce-am spus? Am spus să nu intrăm în panică. Când urmăream ceea ce se întâmpla în celelalte ţări am văzut un adevărat haos, mai ales în ţările să spunem vestice, occidentale, civilizate, cum le spunem noi, un adevărat haos, care nu decurgea din această boală. Mai ales în modul foarte antiliberal care aducea în prim plan fantoma ordinii pierdute şi regăsite, populaţia speriată aştepta să vină cineva să facă ordine. Şi atunci, din cauza fricii, cetăţenii, ca să se simtă protejaţi, au acceptat limitarea sau suspendarea drepturilor lor, un lucru foarte grav. Asta dovedeşte însă şi faptul că ştiinţa, civilizaţia au dat un sentiment de siguranţă oamenilor, au făcut din ştiinţă un idol şi, în condiţiile astea, în momentul în care a apărut un mic nou membru al biotopului nostru, un membru – şi viaţa a dovedit că nu este nici atît de periculos, nu are nici contagiozitatea care se aştepta atunci, dintr-o dată lumea a abandonat totul, a preferat să se baricadeze în casă, să se atomizeze, să uite că, de fapt, omul este o fiinţă socială, să se interconecteze, să dea dovadă de solidaritate din vorbe, nu şi din fapte. Toate aceste lucruri m-au îngrijorat şi atunci am scris o notiţă în care am spus să nu intre lumea în panică, pentru că da, este epidemie, nu este prima epidemie, este o pandemie, nu este prima pandemie din acest secol şi nici din secolul trecut şi atunci încet, încet trebuie să ne luăm măsuri de precauţie, dar să nu începem pe această paranoie. De fapt, acest microorganism de dimensiunile nanoparticulelor n-a fost altceva decât o hârtie de turnesol care a arătat fragilitatea neurotică a omului contemporan. S-a dezvoltat o adevărată psihopatologie determinată de frică şi, în acelaşi timp, o paranoie, boală psihică, din partea celor care trebuiau să gestioneze cu calm şi cu raţiune această epidemie"