Călin Georgescu și atribuțiile constituționale ale președintelui: Ce trebuie să știe alegătorii înainte de turul II
Dimensiune font:
Pe 8 decembrie, România va decide între Călin Georgescu și Elena Lasconi în turul al doilea al alegerilor prezidențiale. În contextul avansului din sondaje al lui Georgescu, numeroase voci ridică întrebări legate de posibilele direcții pe care acesta le-ar putea impune ca președinte. Pentru a înțelege exact limitele și responsabilitățile funcției prezidențiale, este esențial să clarificăm câteva aspecte constituționale fundamentale.
România nu poate ieși din UE sau NATO doar prin decizia unui președinte
Unul dintre cele mai vehiculate subiecte în campania lui Călin Georgescu este retorica sa despre o "reevaluare" a relațiilor României cu Uniunea Europeană și NATO. Totuși, orice demers în această direcție ar necesita sprijinul a două treimi din numărul total al deputaților și senatorilor, urmat de referendum. Cu alte cuvinte, ieșirea din aceste structuri internaționale este, practic, imposibilă fără o largă susținere parlamentară și populară, deocamdată inexistentă.
Președintele nu guvernează țara
Contrar percepției populare, președintele României nu deține pârghiile guvernării. Deciziile administrative și legislative aparțin Guvernului, condus de un prim-ministru desemnat de majoritatea parlamentară. Ordonanțele și hotărârile de guvern sunt adoptate exclusiv de executiv, fără implicarea președintelui. Mai mult, majoritatea decretelor prezidențiale trebuie să fie contrasemnate de premier pentru a deveni aplicabile (art. 100 din Constituție).
Limitările puterii prezidențiale
În cazul unor derapaje instituționale sau constituționale, Parlamentul poate suspenda președintele cu votul majorității absolute (jumătate plus unul din numărul total de parlamentari). De asemenea, șeful statului nu poate dizolva Parlamentul decât în condiții extrem de restrictive (art. 89 din Constituție), o situație care nu s-a produs niciodată de la Revoluție încoace.
Deciziile legate de Armată și diplomație, controlate strict de alte instituții
Implicarea armatei române în orice conflict necesită acordul Parlamentului, iar în caz de război, legislativul nu poate fi dizolvat. În plus, deși președintele numește judecătorii, procurorii și diplomații, aceste decizii depind de propunerile venite din partea Consiliului Superior al Magistraturii sau a Guvernului. Tratatele internaționale semnate de președinte intră în vigoare doar după ratificarea lor de către Parlament.
Un mandat prezidențial sub control democratic
Președintele poate fi suspendat în caz de încălcare a Constituției, prin votul majorității parlamentarilor, suspendare urmată de referendum de demitere.
Președintele României poate fi pus sub acuzare pentru înaltă trădare, cu votul a două treimi dintre parlamentari, ceea ce atrage suspendarea sa din funcție până la pronunțarea unei decizii definitive. În cazul unei condamnări, mandatul este încheiat automat; în caz de achitare, atribuțiile sunt reluate.
În ambele situații de suspendare, atribuțiile președintelui sunt preluate, în ordine, de președintele Senatului sau de președintele Camerei Deputaților (art. 98 din Constituție).
Înainte de a merge la vot, este esențial ca alegătorii să înțeleagă limitele impuse de Constituția României asupra funcției prezidențiale. Indiferent de retorica electorală, președintele nu poate acționa unilateral în domenii critice precum relațiile externe, justiția sau guvernarea internă. Alegerea de duminică este, așadar, mai mult despre direcția simbolică pe care o va avea țara decât despre o schimbare radicală a arhitecturii instituționale.
Românii sunt chemați să își exprime votul în cunoștință de cauză, având certitudinea că puterea politică rămâne, în esență, echilibrată între multiple instituții democratice.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau