Care sunt dovezile DNA in mega-dosarul in care Tariceanu este acuzat ca a luat mita 800.000 de dolari

 Directia Nationala Anticoruptie a anuntat vineri, 15 ianuarie, impunerea unui sechestru asigurator pe bunuri imobile apartinandu-i lui Tariceanu, in valoare de 3.204.640 lei in dosarul in care este acuzat ca a luat mita 800.000 de dolari intr-un contract privind licentele Microsoft.

Fostul prim-ministru si presedinte al Senatului, Calin Popescu Tariceanu, a declarat, cu privire la dosarul in care este acuzat ca a luat mita 800.000 de euro, ca este un dosar politic, in care managerii companiei austriece si-au furat propria firma. Vineri, 15 ianuarie, cand a fost pus oficial sub acuzatie, a declarat inca o data ca este nevinovat si ca "prim-ministrul nu da din pixul lui Hotarari de Guvern asa cum isi imagineaza unii", facand referire la actele normative invocate de procurorii anticoruptie ca sprijin in acuzatia de luare de mita.

Referatul prin care DNA a obtinut avizul pentru urmarirea penala a lui Tariceanu ofera insa un tablou asupra modului in care oficialii romani au fost mituiti pentru plata unor licente Microsoft si cum aceste interese financiare au ajuns pana la cel mai inalt nivel.

Procurorii anticoruptie sustin ca, pentru a-si acoperi o datorie de 2 milioane de dolari din campania electorala din 2008, catre mai multi consultanti de marca, premierul Tariceanu a initiat si semnat patru hotarari de Guvern prin care aproba, la pret dublu, plata licentelor pentru toate calculatoarele din administratia tarii.

Apoi, apropiatii sai ar fi negociat un comision de 10% din valoarea contractului, banii fiind livrati prin intermediul unor firme offshore. Partea lui Tariceanu ar fi fost 800.000 de dolari, suma platita firmei de consultanta in contul datoriei de 2 milioane de euro.


2 milioane de dolari pentru consultantul a doi presedinti americani

Procurorii sustin ca totul incepe inaintea campaniei electorale din 2008, prima in care au avut loc "alegeri uninominale, astfel incat fiecare candidat avea responsabilitatea sa gestioneze campania in colegiul sau, inclusiv din perspectiva veniturilor si a cheltuielilor", atunci cand firma de consultanta detinuta de Tal Silberstein si Shimon Sheves, companie inmatriculata in Insulele Virgine Britanice si care avea conturi bancare deschise la banca United Mizrahi din Elvetia, ii face o oferta personala premierului Romaniei, Calin Popescu Tariceanu.

"Serviciile urmau sa fie prestate intr-un interval de 13 luni (decembrie 2007 - decembrie 2008), iar pretul care urma sa fie platit era de 2.000.000 EURO, excluzand cheltuielile pentru angajarea institutelor romane de sondare a opiniei publice, costurile de deplasare si cazare pentru consultanti, ori taxa pe valoare adaugata, care urmau sa fie achitate separat", sustin procurorii DNA.

Acestia din urma noteaza ca "pretul serviciilor prestate in cursul anului 2008 a fost de aproximativ 2 milioane de euro", fiind justificat atat de complexitatea consultantei oferite cat si de numarul mare de persoane care lucrau in cadrul echipei, "dar si de prestigiul international al acestora (Arthur Finkelstein fusese consultantul a doi fosti presedinti americani si al unui prim-ministru israelian, iar Shimon Sheves fusese seful de cabinet al unui prim-ministru israelian)".

Faptul ca Tariceanu a acceptat oferta consultantilor israelieni reiese, sustin procurorii, prin faptul ca pe parcursul anului 2008 Arthur Finkelstein, Tal Silberstein si Shimon Sheves si echipa de experti internationali au indeplinit serviciile electorale pentru premierul Tariceanu.


Cum s-a incercat ascunderea costurilor reale pentru consultanta


Anchetatorii sustin ca pasul urmator in aceasta schema a fost de a ascunde valoarea reala a serviciilor de consultanta si, prin consecinta, faptul ca acestea au fost platite cu sume care reprezentau obiectul unei infractiuni de coruptie, fiind astfel introdus un mecanism de disimulare.

Astfel, intre Partidul National Liberal si o alta societate comerciala "a fost incheiat un contract de consultanta cu o valoare mult mai mica decat valoarea reala a serviciilor de consultanta (PNL a achitat initial 10.000 de euro lunar, iar ulterior 5.000 euro lunar, in conditiile in care valoarea reala era de aproximativ 150.000 euro lunar)", arata DNA. Contractul era astfel un paravan, folosit pentru a justifica in mod formal prezenta in Romania si serviciile prestate de Arthur Finkelstein, Shimon Sheves si Tal Silberstein, cei trei consultanti israelieni platiti de Tariceanu.

Procurorii DNA arata insa ca, potrivit probelor de la dosar, nici Partidul National Liberal, nici Calin Popescu Tariceanu, in nume personal, nu au efectuat nicio plata catre STG Ventures LTD, compania detinuta de Tal Silberstein si Shimon Sheves, ba mai mult, "toate platile efectuate catre compania offshore pentru serviciile de consultanta politica au fost realizate de catre entitati exterioare partidului".


Contractul pentru licentele Microsoft


Pe 15 aprilie 2004 a fost semnat de Guvernul Romaniei, prin imputernicitul sau, Secretariatul General al Guvernului (SGG), si de Microsoft Ireland Operation Limited, prin imputernicitul sau Fujitsu Siemens Computers GesmbH Austria (FSC), contractul de inchiriere de licente Microsoft folosite in administratia publica centrala.

Astfel, toate institutiile publice beneficiare a licentelor aveau obligatia de a stabili si de a transmite anual catre Ministerul Comunicatiilor numarul de computere desktop, in vederea comandarii licentelor legale necesare. In acelasi timp, SGG avea obligatia de a transmite anual comenzile corespunzatoare produselor Microsoft folosite in administratia publica centrala din Romania si de a achita contravaloarea acestora.

Deoarece comenzile anuale nu au fost transmise si prin urmare nu erau achitate, incepand cu anul 2006 reprezentantii Fujitsu Siemens CG au efectuat mai multe demersuri oficiale, atat catre SGG, cat si catre prim-ministrul Romaniei. Acestora le-au fost transmise mai multe adrese prin care se solicita respectarea obligatiilor contractuale, dar fara succes. Pentru a obtine efectuarea platilor restante, reprezentantul austriac al FSG a hotarat sa contacteze demnitarii romani cu atributii in derularea contractului si sa le ofere mita in schimbul exercitarii atributiilor de serviciu.

Interesul acestuia pentru incheierea actelor aditionale pentru licente era mare, in contextul in care, asa cum arata procurorii DNA, "contractul initial incheiat in anul 2004 prevedea plata de catre Guvernul Romaniei a unui pret per licenta de peste doua ori mai mare decat cel cu care Fujitsu Siemens Computers GesmbH achizitiona aceste bunuri de la Microsoft Ireland Operation Limited".


Personaje apropiate de Tariceanu intra in scena


In acest moment, in afacere apar alte doua personale principale, Petru Berteanu, consultant politic si apropiat al lui Tariceanu, si Dorin Marin, seful cancelariei prim ministrului. Cei doi fusesera colegi in cadrul Administratiei Presedintiei Romaniei in perioada 1996 - 2000, dupa care au lucrat pentru compania Rompetrol, controlata in acea perioada de Dinu Patriciu, influent membru PNL, dupa cum subliniaza anchetatorii.

Astfel, Berteanu ii promite reprezentantului austriac al Fujitsu Siemens CG ca il va pune in contact cu premierul Romaniei, "singura persoana care putea determina toate institutiile cu atributii in actualizarea comenzilor de licente sa isi schimbe atitudinea".

"Trebuie remarcat ca un asemenea demers implica Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor (care trebuia sa demareze procedura de inventariere), toate institutiile din administratia publica centrala (care trebuiau sa identifice si sa comunice licentele folosite dupa anul 2004), Ministerul Finantelor Publice (care trebuia sa identifice sursa de finantare pentru o cheltuiala care nu fusese prevazuta in buget) si Secretariatul General al Guvernului (care trebuia sa incheie actul aditional la contract si sa efectueze plata)", se arata in referatul DNA.

In schimb, Berteanu a pretins un comision de 10% din valoarea contractelor care urmau sa fie incheiate, comision care urma sa fie impartit cu demnitarii implicati in afacere.


Spaga pune in miscare rotitele din guvern


Aparitia lui Petru Berteanu in scena pare sa reuseasca punerea in miscare a acestui contract. Astfel, la scurt timp, Berteanu le comunica reprezentantilor Fujitsu Siemens ca a discutat cu prim ministrul Tariceanu despre plata licentelor, si ca i-a fost indicat, ca persoana de contact, seful Cancelariei, Dorin Marian. Austriecii il contacteaza pe acesta din urma si ii solicita sa se implice in problema platilor restante, desi, asa cum subliniaza procurorii, "cancelaria prim ministrului nu avea nicio atributie in acest sens".

Imediat dupa aceste discutii, Guvernul a decis preluarea de catre Ministerul Comunicatiilor a competentelor contractului de inchiriere de licente. Anterior, Berteanu le-a spus partenerilor de "afacere" ca solutia pentru ca toata lumea sa fie multumita este ca acest contract sa fie luat de la SGG, condus pe atunci de Ilie Bolojan (si care se opunea semnarii lui) si mutat la ministerul Comunicatiilor, lucru care s-a si intamplat.

Procurorii sustin ca declaratiile martorilor de la dosar dar si corespondenta electronica arata ca se ajunsese la o intelegere intre reprezentantii companiei austriece si prim ministrul Romaniei, prin intermediul lui Dorin Marian.

"Din analiza declaratiilor martorilor si a corespondentei electronice depuse la dosar rezulta banuiala rezonabila ca in cursul anului 2007, in perioada aprilie - mai, intre reprezentantii companiei Fujitsu Siemens Computers GesmbH si prim-ministrul guvernului Calin Popescu Tariceanu, prin intermediul lui Marius-Dorin Marian, s-a realizat o intelegere avand ca obiect plata unei sume de bani reprezentand un comision din valoarea actelor aditionale vizand inchirierea licentelor Microsoft, in schimbul adoptarii hotararilor de guvern care urmau sa permita acest lucru", se arata in referatul DNA.

"Faptul ca prim-ministrul Calin Popescu Tariceanu a fost unul din beneficiarii nemijlociti ai comisionului platit de Fujitsu Siemens Computers GesmbH demonstreaza ca acesta a fost parte a intelegerii initiale, fiind de neconceput ca functionari din subordinea sa sa savarseasca fapte de coruptie si sa ii transmita foloasele materiale astfel obtinute, fara implicarea demnitarului", subliniaza anchetatorii.

Mai mult, procurorii DNA sustin ca pe parcursul negocierilor Petru Berteanu le-a comunicat reprezentantilor companiei date despre masuri care urmau sa fie adoptate in viitor de catre Guvernul Romaniei (transferarea responsabilitatii contractului de la Secretariatul general al guvernului la Ministerul Comunicatiilor si Tehnologie Informatiilor, adoptarea unei hotarari de guvern care sa rezolve problema TVA-ului). "Aceste date nu puteau fi cunoscute decat de la persoanele din conducerea Guvernului, singurele care aveau acces la asemenea informatii".

Hotararile de Guvern semnate de Tariceanu dupa discutiile cu austriecii


Procurorii noteaza ca dupa discutiile purtate cu austriecii s-a observat imediat o schimbare de atitudine a reprezentantilor institutiilor implicate in afacere dupa negocierea comisionului. Astfel, timp de doi ani niciun minister nu a inventariat calculatoarele si nu a actualizat numarul de licente.

Dupa stabilirea comisionului insa, " au reusit ca intr-un interval de mai putin de un an sa realizeze inventarierea tuturor licentelor folosite in administratia publica, sa identifice sursa de finantare, sa adopte hotararea de guvern privind semnarea actului aditional la contract si sa adopte o alta hotarare de guvern prin care au suplimentat valoarea contractului pentru a include si taxa pe valoare adaugata, omisa initial".

Mai mult, dupa plata comisionului corespunzator primului actului aditional, "intreaga procedura a fost reluata si s-a finalizat in mai putin de doua luni, astfel incat actul aditional care viza perioada 2007 - 2008 sa fie incheiat anterior alegerilor parlamentare din acel an".

In plus, noteaza anchetatorii, procedurile de inventariere si de semnare a actelor aditionale s-ar fi realizat ca urmare a presiunilor efectuate de la nivelul guvernului asupra functionarilor publici implicati din cadrul Ministerului Comunicatiilor, "care au invocat nereguli in stabilirea numarului de licente necesare, precum si posibilitatea de a organiza o noua licitatie pentru achizitia de licente suplimentare in vederea obtinerii unui pret mai mic, in loc de incheierea de acte aditionale la contractul initial care prevedea o valoare supraevaluata".

Conform anchetatorilor, Calin Popescu Tariceanu a semnat patru hotarari de Guvern in vederea platii acestor licente:
- HG 199 din 27 februarie 2008 prin care a fost aprobata preluarea de catre Ministerul Comunicatiilor a competentelor SGG, aferente contractului de inchiriere de licente referitor la produsele Microsoft;
- HG 634 din 11 iunie 2008, prin care s-a aprobat incheierea unui act aditional la contract, pentru o cantitate de 39.385 de licente si plata sumei de 26.172.156 USD, reprezentand contravaloarea licentelor;
- HG 1193 din 24 septembrie 2008, hotarare de Guvern prin care Ministerul Comunicatiilor a fost imputernicit sa sa majorize valoarea contractului la 31,1 milioane de dolari.
- HG 1451 din 12 noiembrie 2008 prin care a fost aprobata incheierea Actului aditional, avand ca obiect achizitionarea a 63.799 de licente necesare utilizarii produselor software Microsoft la o valoare de 22.458.396,1 USD, la care se adauga 4.267.095,26 USD TVA.


Cum a fost platita spaga


Pentru a transfera comisionul demnitarului roman sunt folosite mai multe companii offshore. Astfel, in septembrie 2008 intre Fujitsu Siemens si o companie paravan este incheiat un contract de consultanta avand ca obiect subcontractarea unor servicii pe care Fujitsu Siemens Computers ar fi avut obligatia sa le presteze catre SGG.

DNA sustine ca valoarea acestui contract a fost de 11.5 milioane de dolari, adica o treime din valoarea totala a actului aditional nr. 3 semnat intre Guvernul Romaniei si Fujitsu Siemens.

Procurorii sustin ca serviciile nu au fost niciodata prestate, contractele fiind incheiate exclusiv pentru a justifica plata sumelor care fac obiectul infractiunii de coruptie. "Caracterul fictiv al contractelor rezulta din declaratiile martorilor audiati in cauza, din natura serviciilor care faceau obiectul conventiei si a fost constatat si de compania Fujitsu Siemens Computers, care a sesizat autoritatile judiciare austriece, cauza fiind transferata catre autoritatile romane si conexata la prezenta cauza", se mai precizeaza in referatul DNA.

In plus, procurorii DNA sustin ca Berteanu dispune apoi plata sumei de 800.000 de dolari catre compania detinuta de Tal Silberstein si Shimon Sheves, suma reprezentand plata partiala a datoriei pe care o avea fata de aceasta companie prim-ministrul Calin Popescu Tariceanu. In sprijinul acestei acuzatii, anchetatorii fac trimitere atat la declaratiile mai multor martori dar si faptul ca explicatia mentionata pe factura face referire la acelasi tip de servicii de consultanta in Europa Centrala si de Est. "Trebuie remarcat si faptul ca nici Tal Silberstein si Shimon Sheves nu il cunosteau pe Petru Berteanu, astfel incat nu exista nicio alta justificare pentru platile realizate", se arata in referatul DNA.

Pe 7 august 2020, Tribunalul Bucuresti a decis confiscarea a 100.000 de euro si 1,3 milioane de dolari, bani aflati in conturile bancare deschise la o banca din Austria de compania offshore Kenton Enterprises LTD. Hotararea a ramas definitiva la Curtea de Apel Bucuresti pe 11 noiembrie 2020, cand a decis sa "respinga ca nefondate contestatiile formulate de contestatorii Florin Pletea si Kenton Enterprises LTD".

Potrivit DNA, banii respectivi ar reprezenta diferenta ramasa in conturile bancare ale societatilor controlate de doua persoane fizice (martori) din comisionul remis de compania Fujitsu Siemens, pentru a fi platit functionarilor publici din Romania, in schimbul inchirierii, de catre statul roman, a licentelor IT.

In acest caz, a fost trimis in judecata Petru Berteanu pentru complicitate la luare de mita, cazul fiind in procedura de Camera preliminara la Tribunalul Bucuresti. Dorin Marian nu a fost inca deferit justitiei, cazul sau fiind disjuns intrucat nu a sosit raspunsul la comisiile rogatorii internationale care il vizeaza pe acesta.


Ce a declarat Tariceanu la DNA


Fostul premier al Romaniei, Calin Popescu Tariceanu, a declarat vineri, dupa ce a iesit de la DNA, ca este acuzat de obtinerea "unor foloase indirect de mita", precizand totodata ca dosarul "pleaca de la o serie de premise false, eronate si aberante".

"Sunt acuzat de obtinerea unor foloase indirect de mita, dar ceea ce vreau sa precizez este ca acest dosar pleaca de la o serie de premise false, eronate si aberante, si anume ca, in perioada in care am condus Guvernul Romaniei, Guvernul a emis o serie de HG-uri care sa favorizeze o anumita companie. Prim-ministrul nu da asa din pixul lui HG-uri cum isi imagineaza unii, ele parcurg o intreaga procedura administrativa, sunt avizate din punct de vedere legal si de aici toata constructia care a fost facuta de procurori pe o baza, asa cum v-am spus, falsa. Am cerut timp necesar pentru studierea probelor suplimentare pe care procurorii au spus ca le-au depus la dosar si in continuare voi urma procedurile prevazute in cadrul procesului", a spus Tariceanu, la iesirea de la DNA.

Doi ani si doua luni de zile a scapat Calin Popescu Tariceanu de urmarirea penala in acest dosar dupa ce cererea DNA de ridicare a imunitatii, trimisa Parlamentului in 7 noiembrie 2018, a stat opt luni la Comisia Juridica, pentru ca in final colegii senatori sa voteze impotriva cererii procurorilor.