Ce vrea România în schimb dacă cedează sistemul Patriot Ucrainei

Cedarea unui sistem de apărare anti-aeriană Patriot către Ucraina pare că a împărţit clasa politică din România în două. O parte ar fi de acord cu această mutare, cealaltă spune că nu se impune o asemenea mişcare. Decizia finală va fi luată în următoarea şedinţă a CSAT.

Sursele din domeniul Apărării susţin că cedarea unui Patriot către Ucraina se poate face doar dacă România primeşte drept compensaţie un sistem de apărare similar sau chiar mai performant.

Pe listă se numără sisteme de apărare anti-aeriană precum NASAMS, IRIS-T, SAMP-T sau THAAD, în funcţia de disponibilitatea aliaţilor din NATO.

"În actuala situație operativă, o eventuală decizie (n.red. referitoare la sistemul Patriot pentru Ucraina) ar trebui să fie bazată pe o compensare cu alt echipament similar, cel puțin", spun sursele citate.

Sistemele ar putea fi doar amplasate în România, nu cumpărate efectiv

O variantă luată în calcul ar fi şi amplasarea acestor sisteme "de compensaţie" pe teritoriul României, fără ca ele să fie cumpărate efectiv de statul român. Scenariile prezentate de factorii importanţi din Apărare sunt în consens cu declaraţiile făcute de preşedintele Klaus Iohannis care a declarat imediat după întrevederea cu Joe Biden că nu este posibil ca România să rămână complet fără apărare anti-aeriană.

Pe de altă parte, Germania propune un scenariu care ar putea avea efecte catastrofale pentru noi: nemţii ar vrea ca România şi Polonia să nu ofere Ucrainei sistemele Patriot, dar să le amplaseze la graniţă şi să doboare rachetele ruseşti.