Jurnalistul Dan Tomozei spune că Serbia și Ungaria dau o lecție României în ceea ce privește relațiile cu China

Jurnalistul Dan Tomozei (Radio China) scrie că vizitele președintelui Chinei în Serbia și Ungaria arată cum ar trebui să arate o relație modernă între țări europene și Beijing, cele două țări preluând modelul de succes al României în acest sens, din anii 60 – 80 ai secolului trecut.

„Evenimentele politice și economice din ultimele zile, cu precădere cele de la Belgrad și Budapesta, vin să accentueze fracturile care blochează guvernarea de la București în limitele înguste ale unei țări care a renunțat la propriile ambiții, propria relație de prietenie cu China, asumând rolul de slugarnică și umilă țară aliniată vremelnic intereselor străine și personale”, scrie Dan Tomozei.

Subliniind că Franța rămâne principalul partener european al Chinei, Dan Tomozei scrie că Beijingul valorizează relațiile cu Ungaria și Serbia, deoarece „ accentuează insistența Chinei de a construit pe cont propriu, prin dialog direct și cooperări pragmatice, relațiile cu țările din Europa Centrală și de Est, fără ca acestea să fie filtrate de Uniunea Europeană sau de SUA. Necesitatea ca fiecare țară să își păstreze independența, a fost un mesaj repetat de președintele Xi Jinping, China revendicând dreptul de a consolida relațiile directe, bilaterale cu țările care pot asuma deciziile politice și economice potrivit propriilor interese, lipsite de interferențe externe”.

„Până unde merge sfidarea României?

Urmare a deciziilor economice și politicilor lipsite de independență, în aliniere totală cu interesele SUA și ale Comisiei Europene sub mandatul Ursulei von der Leyen, România a ajuns una dintre țările europene evitate de China.

Potrivit datelor Eurostat aferente anului 2023, România ocupă locul 16 în rândul țărilor UE, cu importuri din China de 6,75 miliarde euro și locul 17 după nivelul exporturilor în China, cu 850 milioane euro în 2023.

Simultan cu eforturile depuse de mai bine de zece ani guvernările de la București pentru a limita sau bloca investițiile chineze, economia românească s-a prăbuși, produsele Made in România fiind tot mai puține și ca urmare ajung tot mai greu pe piața chineză.

Alinierea sinucigașă la politicile agresive promovate de SUA și de Comisia Europeană face din România o țară rarisimă în spațiul politic și economic global. Trecerea de la prietenia tradițională, de invidiat, la blocaj și sfidare diplomatică, politică și economică, nu face decât să evidențieze lipsa de independență și slugărnicie a clasei politice de la București.

În condițiile în care RP Chineză și România vor marca, în luna Octombrie, 75 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice, trebuie observată realitatea falsă în care acționează și se exprimă diplomația și clasa politică românească.

Promovând dublul limbaj și prejudecățile, politicienii de la București intră în coliziune cu documentele asumate în cadrul ONU, sfidând și provocând sensibilitățile Chinei pe subiectul Taiwan. Vizita efectuată la Taipei de o delegației parlamentare condusă de PNL nu face decât să confirme limitele clasei politice românești de a înțelege realitățile și traiectoriile globale. Oficial, România recunoaște existența unei singure China, cu Insula Taiwan în granițele sale. Tot oficial, parlamentari români, susțin relații politice cu autoritățile de la Taipei, sfidând autoritatea centrală de la Beijing, urmând politicile promovate de SUA și de Uniunea Europeană.

Pentru cine se guvernează la București?

În 2023, primele trei țări UE după nivelul importurilor din China au fost: Olanda cu 117 miliarde euro, Germania 95 miliarde euro și Italia 48 miliarde euro. După nivelul exporturilor de bunuri în China, în 2023, principalele țări UE au fost: Germania cu 97 miliarde euro, Franța 25 miliarde euro și Olanda 22 miliarde euro.

În aceste condiții, câtă vreme toate țările caută parteneriatele economice cu China în toate domeniile, de la infrastructură, la nuclear și noile energii, întrebarea: „Pentru cine se guvernează la București?” ar trebuie să primească un răspuns decent, nu unul slugarnic-obraznic, un răspuns echivalent cu întoarcerea la normal și respect, chiar dacă va fi greu să găsim un politician român care să prezinte scuze pentru derapajul din ultimele decade în relațiile cu China”, a concluzionat Tomozei.