Ligia Deca va prezenta un pachet de legi ale Educaţiei profund modificat, sau „aceeaşi Mărie cu altă pălărie”?

Grav este faptul că România s-a clasat la testele PISA 2020 pe ultimul sau ultimele locuri din Europa. A urmat perioada de pandemie în care, după expresia ministrului Cîmpeanu, educaţia online a fost o „catastrofă naţională”. La ultimul examen de Bacalaureat 46.000 de elevi nici nu s-au mai prezentat, realizând că nu au şanse să-l treacă.

Piaţa forţei de muncă din România duce o lipsă acută de meseriaşi şi muncitori calificaţi, angajatorii fiind obligaţi să apeleze la forţă de muncă din Asia sau Africa. Şi asta în timp ce aproximativ două milioane de tineri români fac agricultură de subzistenţă alături de părinţi, pentru că n-au avut acces la şcoală.

Declaraţiile de ieri ale Ligiei Deca

“Legile educației, așa cum am mai afirmat, vor fi făcute publice după finalizarea procesului de consultare publică și integrare a feedbackului venit, la începutul anului viitor, după perioada de vacanță. Cred că cel mai potrivit ar fi să avem o conferință de presă dedicată la lansarea lor în care să explicăm toate reformele. (…) Vorbim despre începutul anului viitor”. Legile Educaţiei “vor fi făcute publice și intră în primă lectură în ședința de Guvern. Urmează procedura de avizare interministerială și după aceea adoptarea în Guvern cât mai devreme. La începutul sesiunii parlamentare viitoare le vom vedea și în procedură de dezbatere parlamentară. (…) Nu are rost să lansez o dată pentru că depinde de timpul necesar pentru procesul de avizare interministerială”.

Este clar deci că nu va mai exista o dezbatere publică pe noua formă, „consolidată” a pachetului de legi. Cum va întruni „consensul social” atât de dorit, nu se ştie. Ministrul speră că va explica toate reformele într-o conferinţă de presă. Tare îmi este teamă că se va lovi de un nou val de critici, dacă n-a schimbat ce criticase societatea şi experţii în pachetul Cîmpeanu.

Problema principală proiectului România Educată şi a pachetului de legi aferent este că nu au participat la scrierea lor experţii recunoscuţi din Educaţie. Doar trei capete, cele mai „luminate” ale poporului român: Iohannis, Cîmpeanu, Ligia Deca. Toate conferinţele şi „dezbaterile” susţinute de Ligia Deca şi Cîmpeanu nu s-au concretizat cu modificări ale proiectului şi legilor, ci doar cu emitere de păreri, care nu se ştie cât au fost inserate în legi sau în proiectul prezidenţial. De aici reacţia negativă a societăţii după publicarea pachetului Cîmpeanu.

Ligia Deca se leapădă acum de legile Cîmpeanu

„Eu am lucrat la proiectul România Educată, proiectul legislativ a fost asumat de către Ministerul Educației și de către domnul ministru Sorin Cîmpeanu. Există, sigur, comunicare interinstituțională, dar proiectul legislativ nu a fost asumat de către mine, consilier prezidențial, ci de către ministrul Cîmpeanu atunci când a fost lansat în dezbatere publică. După comentariile venite în dezbaterea publică am luat timpul necesar pentru a integra cele mai bune soluții care au ajuns la minister”.

Cum spuneam, e puţin probabil ca legile Cîmpeanu să fi fost promovate fără avizul de la Cotroceni, adică de la Ligia Deca şi de la Iohannis. Vom vedea în noul pachet, marca Ligia Deca, cât de adevărată este această distanţare.

Se va distanţa Ligia Deca şi de proiectul România Educată?

Nu doar eu, şi alţi cunoscători ai realităţilor din Educaţie au semnalat erori în proiectul România Educată. Menţionez aici doar câteva exemple, de restul m-am ocupat în alte articole.

România Educată desfiinţează filiera liceală tehnologică, transformând-o în filieră profesională, înlocuitoare a şcolii profesionale. Asta înseamnă că se desfiinţează licee economice de prestigiu, cu procent foarte mare de promovare la Bacalaureat. Există şi licee tehnice bune, şi a le desfiinţa pe toate, doar pentru că unele, puţine, au zero promovare la Bacalaureat este o greşeală. Ele furnizează „tehnicieni”, o meserie extrem de căutată în piaţa muncii.

Bacalaureatul unic pentru toate filierele şi profilele. Conform proiectului România Educată liceul este o etapă de cultură generală, aşa încât toţi elevii, de la matematică-informatică, filologie, arte, licee sportive, teologice, vor da aceeaşi probă la matematică. Greşeala porneşte din faptul că liceul, clasele a XI-a şi a XII-a cel puţin, reprezintă o etapă de pre-profesionalizare, şi elevii trebuie să demonstreze competenţele pentru profesia pe care au ales-o deja, nu cultura generală.

Evaluarea progresului şcolar al elevilor.>/b> Nu se vorbeşte nici în proiectul Iohannis nici în legile Cîmpeanu despre „progresul şcolar” al elevilor. Atunci ce evaluăm? Progresul şcolar, măsurat cu un sistem digitalizat, standardizat, unitar la nivel de ţară, fără contribuţia profesorilor, ne-ar da o măsură a performanţei la catedră a profesorilor, funcţie de care s-ar face salarizarea lor. Ne-ar da măsura eficienţei managerilor de şcoli şi Inspectorate, măsura calităţii în educaţie. Care calitate, ne spunea ministrul Cîmpeanu, a ajuns la un minim istoric.