Populaţia Poloniei şi României se teme de un atac armat: ipoteză lansată de Budapesta

În următorii cinci ani, populația Cehiei, Ungariei, Poloniei și Slovaciei ar menține cheltuielile pentru apărare la nivelul actual, în timp ce majoritatea din România consideră că este indicată creșterea acestor cheltuieli, rezultă din sondajul realizat de Institutul de Cercetare pentru Apărare Strategică al Centrului de Cercetare "Eötvös József" al Universității Naționale a Serviciului Public din Budapesta, relatează Rador Radio România.

Potrivit unei alte constatări a analizei, statele din regiune în ansamblu nu consideră probabil ca țara lor să fie atacată militar în viitorul apropiat. În acest context, postul ungar InfoRádió s-a adresat asociatului științific principal al institutului de cercetare, András Deák.

În toamnă, a fost realizat un sondaj de opinie pe un eşantion de aproximativ 1.000 de persoane per țară în țările Grupului de la Visegrad (Cehia, Polonia, Ungaria şi Slovacia - V4) și în România, cu scopul de a afla ce cred oamenii despre politica de apărare și despre propria lor situație de securitate. Această cercetare a fost completată de faptul că în 2019 și 2021 a existat un sondaj similar de opinie publică privind percepția amenințărilor, bazat doar pe modelul ungar.

"În toamna anului 2023, sentimentul de amenințare românesc și polonez a fost mai mult de natură geopolitică, mai mult s-a concentrat asupra componentele militare ale securității. Ei chiar se tem că vor fi suspuşi unei ofensive militare, există mai mult sprijin pentru cheltuielile militare și mai mulți susțin serviciul militar. În cazul cehilor și slovacilor, sentimentul în acest sens este mai slab, iar frica în sine are o componentă mai puțin militară. Ungaria se află chiar la coada listei; în această ţară, războiul din Ucraina a fost din nou un subiect important, dar nu doar componenta militară a devenit decisivă, deoarece războiul a intrat în conștiința publică ca un fenomen puțin mai abstract decât ca o problemă care afectează economia și securitatea energetică", a explicat András Deák pentru InfoRádió din Budapesta.

Aşadar, în Ungaria,"foarte puțini oameni se tem" că țara va fi atacată de vreo armată, în cazul de faţă, de armata rusă

De altminteri, creșterea cheltuielilor pentru apărare este un proces general, al cărui leitmotiv este angajamentul luat faţă de NATO, potrivit căruia valoarea cheltuielilor trebuie să ajungă la 2 la sută din PIB în viitorul apropiat. "Față de aceasta, nu prea pare că percepția publicului s-a schimbat în acest sens", a explicat András Deák, care a adăugat: "Modelele se formeză frumos" și pe marginea serviciului militar, a recrutării și a sprijinirii instituției de rezervă voluntară. În Polonia și România, sprijinul pentru toate acestea este mare, în Ungaria, de exemplu, sprijinul pentru recrutare este scăzut, populația nu simte că este necesară în contextul războiului. În acest sens, se poate spune doar în cazul populației ungare că nu s-a produs nici măcar o schimbare, a adăugat András Deák.