Viitorul sună prost pentru România

„În 1990 se nășteau 315.000 și în 2005 – 2006 (cei care acum au 18 ani) se nășteau circa 220.000 de copii (cu 100.000 mai puțin față de 1990). În 18 ani, din 2005-2006, am pierdut din numărul nașterilor circa 40.000 de copii.

Din cei circa mai puțin de 180.000 de copii care se nasc astăzi pe an în România, mai mult de 1/3 din ei nu se prezintă la bacalureat. Peste 60.000 de copii în 2023 nu s-au prezentat la bacalaureat, s-au înscris circa 124.000, s-au prezentat 120.000 și au luat bacalaureatul 89.000 (73,.9% a fost rata de promovabilitate). În 2005-2006 s-au înscris la bacalureat 168.000 de copii (în 2007-2008 se nășteau peste 380.000 de copii pe an), au luat bacalaureatul circa 135.000 de copii.

Din cei care își iau bacalureatul, doar o mică parte se îndreaptă apoi către universități (și mai departe continuă cu masterate sau doctorate). România are printre cele mai mici procente de studenți din total absolvenți de liceu, 1/5 din aceștia merg în România la o facultate astăzi (față de 2/5, adică dublu, cât este media europeană).

Cu alte cuvinte, după ce că avem cu 50% mai puțini copii care finalizează bacalureatul astăzi față de acum 18 ani, avem și mai puțini dintre ei interesați să își dezvolte compentențele și aptitudinile prin studii universitare.

În următorii 18 ani scenariul nu sună deloc bine, mai ales pentru universitățile din România.

Apreciez că mai mult de jumătate din universități și din specializările acestora vor dispărea la acel moment. Iar procesul de dispariție a început deja, ușor, ușor”. concluzionează profesorul.