Cât poate trăi, de fapt, noul coronavirus în afara organismului uman

Un studiu recent a urmărit durata de viaţă a coronaviruşilor pe diferite suprafeţe şi s-a constatat că acest tip de viruşi sunt mai rezistenţi în condiţii de frig şi umiditate. Autorii studiului au urmărit şi modalităţi de distrugere a acestor viruşi extrem de contagioşi.

Peste 45.000 de persoane au fost infectate cu noul coronavirus, COVID-19, de la sfârşitul lui 2019 şi până acum. Această tulpină de coronavirus este nou apărută, ceea ce face dificilă tratarea infecţiilor şi a determinat specialiştii să se concentreze mai mult pe prevenţie şi limitarea răspândirii.
Cercetătorii germani au adunat datele a 22 de studii apărute până acum despre coronavirus – în special tulpinile responsabile cu SARS (sindromul respirator acut sever) şi MERS (sindromul respirator din Orientul Mijlociu), ambele asemănătoare cu COVID-19. Cercetările au inclus şi analize asupra coronaviruşilor non-umani, care provoacă gastroenterite contagioase, boli hepatice la şoareci sau coronavirus canin.

Cât rezistă în coronavirus în afara corpului?
La o primă analiză, cercetătorii au descoperit că aceste tulpini pot supravieţui pe diferite suprafeţe, cum ar fi mese şi mânere de uşi, până la 9 zile, în funcţie de condiţiile de mediu şi de materialul din care aceste obiecte sunt confecţionate.
La o temperatură de până la 4 grade Celsius, anumite tulpini de coronavirus persistă până la 28 de zile. În schimb, temperaturile ridicate, de peste 30 de grade nu sunt propice, iar coronavirusul devine inactiv în scurt timp.
Coronavirusul HCov-229 E, responsabil pentru banala răceală, supravieţuieşte semnificativ mai mult în condiţii de umiditate crescută, la temperatura camerei, în timp ce TGEV - coronavirus responsabil cu enterovirozele, rezistă până la 28 de zile, în codiţii similare, iar virusul SARS rezistă pe o suprafaţă din hârtie până la 4-5 zile.

Cum poate fi inactivat coronavirus?
După ce au stabilit durata de viaţă a diferitelor tulpini de coronavirus, cercetătorii s-au concentrat pe modalităţile de inactivare şi eliminare a lor. Peroxidul de hidrogen, etanolul sau hipocloritul de sodiu (adică înălbitorul clasic) inactivează extrem de repede coronaviruşii. Substanţele sus menţionate se regăsesc în produsele clasice de curăţare şi dezinfectare.
În schimb, produsele tip biocide, pe care oamenii obişnuiţi sau specialiştii în sănătate le folosesc ca dezinfectanţi, s-au dovedit ineficiente.

Autorii studiului au precizat că prevenirea răspândirii coronaviruşilor în sistemele de îngrijire poate fi eficientă prin respectarea constanţă a măsurilor de protecţie, în principal spălatul corect pe mâini.
Astfel, au amintit că, în cazul epidemiei SARS din 2003, una din cele mai eficiente măsuri a fost luată în Taiwan, prin instalarea punctelor de spălat pe mâini în departamentele de primiri urgenţe, săli de aşteptare, camere de gardă. Acest fapt a condus la o rată extrem de scăzută de îmbolnăviri în rândul personalului medical.

Studiul concluzionează că şi noua tulpină – CoVid-2019 poate fi inactivată prin aceleaşi combinaţii de dezinfectanţi care s-au dovedit eficienţi în cazul coronavirusului SARS şi MERS.