Cum ne afectează statul în casă sistemul imunitar
Dimensiune font:
Deși statul în casă ne ajută să ne protejăm de pandemia cauzată de noul coronavirus, lipsa timpului petrecut în aer liber ar putea modifica riscurile de a ne îmbolnăvi în alte feluri, relatează BBC.
În ultimele două luni un procent semnificativ din populația lumii a fost izolată în locuințe, fiind permis ieșitul afară doar pentru cumpărarea de produse esențiale și urgențe medicale. Deși acest lucru a redus probabilitatea de a fi expuși coronavirusului, ar putea avea și efecte mai puțin vizibile asupra sistemului imunitar făcându-ne mai vulnerabili la a contracta alte infecții.
Unul dintre cele mai evidente exemple este producerea vitaminei D în piele ca urmare a expunerii la razele UV. Această doză zilnică de vitamina D ajută la întărirea oaselor și a dinților dar are un efect și asupra celulelor sistemului imunitar.
Oamenii de știință investighează acum dacă suplimentele de vitamina D ar putea reduce riscul dezvoltării unor complicații grave asociate cu COVID-19.
Vitamina D și COVID-19
Mai devreme în cursul lunii cercetătorii de la Colegiul Trinity din Dublin au publicat un studiu care sugerează că populațiile europene în rândul cărora au fost înregistrate cele mai mari rate de deces din cauza COVID-19, printre care Italia și Spania, au printre cele mai scăzute niveluri de vitamina D.
Poate părea contraintuitiv, dată fiind clima însorită din țările respective, se crede că schimbările în stilul de viață care i-au făcut pe oameni să petreacă mai mult timp înăuntru, combinate cu folosirea mai răspândită a cremelor de protecție solară în aceste țări, ar putea fi responsabile pentru nivelurile scăzute de vitamina D.
Deși există și alți factori care ar putea explica rata deceselor ridicată din cauza COVID-19 în aceste țări, „există dovezi circumstanțiale puternice a unei corelații între vitamina D și căile imunitare despre care știm că sunt implicate în infecția COVID-19 și în mod special a unei reacții imunitare severe”, potrivit unuia dintre cercetători.
Vitamina D pare să reducă nivelurile unei citokine numite interleukin-6 care cauzează inflamații și este asociată cu dificultățile respiratorii severe văzute la pacienții COVID-19.
În plus, vitamina D se leagă de același receptor ACE2 în celulele pulmonare de care Sars-CoV-2 - virusul care cauzează boala COVID-19 - se folosește pentru a pătrunde în aceste celule. Dacă vitamina D este deja legată de acești receptori, ar putea ca virusului să îi fie mai greu să invadeze organismul.
Deși este nevoie de mai multe studii pentru a confirma acest efect protectiv, există dovezi puternice că obținerea vitaminei D petrecând mai mult timp în aer liber ne protejează în alte moduri, mai ales că tot mai multe țări au început relaxarea măsurilor de carantină.
Reducerea stresului și ritmul circadian
Chiar dacă nu există date științifice care să sugereze că exercițiile fizice regulate ne fac mai puțin susceptibili contractării COVID-19, mai multe studii arată că acest lucru ne întărește apărarea împotriva altor infecții virale precum gripa sau răceala.
O explicație pentru aceste beneficii este legată de reducerea stresului.
„Știm că oamenii folosesc exercițiile fizice ca un tampon pentru stres și este foarte clar că nivelurile ridicate de stres cronic nu fac bine sistemului imunitar”, afirmă Neil Walsh, care studiază impactul exercițiilor fizice asupra sistemului imunitar la Universitatea John Moores din Marea Britanie.
„Deci dacă poți să îți reduci stresul fiind activ, acest lucru va avea un efect pozitiv asupra sănătății tale”. Dacă poți face acest lucru într-un parc, pădure sau alt spațiu verde cu atât mai bine.
Numeroase studii au găsit că ieșirea în natură, chiar și într-un parc din oraș, scade ritmul și tensiunea arterială. Locuitul în apropierea naturii și ieșitul în natură sunt asociate cu un risc redus a bolilor cardiovasculare, diabetului de tip 2 și morții premature.
Ieșitul în aer liber poate îmbunătăți de asemenea calitatea somnului. Timpul petrecut înăuntru în timpul carantinei poate să perturbe ritmul circadian - generat intern și apropiat de ciclurile de 24 de ore a numeroase procese biologice, inclusiv somnul.
Ritmul circadian este de obicei sincronizat cu perioada zilei când suntem afară prin acțiunea luminii soarelui care acționează asupra unor celule fotosensibile din ochi.
„Lumina artificială este de regulă prea slabă pentru a produce acest efect așa că dacă o persoană nu iese din casă pentru o săptămână ritmul circadian poate fi dereglat rezultând în perturbări ale somnului”, potrivit Marianei Figueiro de la Centrul de Cercetare a Luminii din New York.
Cercetările acesteia au arătat că persoanele care sunt expuse la mai multă lumină în timpul dimineții, ca de exemplu acelea care merg pe jos la lucru, adorm mai ușor noaptea și au mai puține perturbări ale somnului comparativ cu cele expuse la lumină mai slabă.
„Perturbarea circadiană și reducerea somnului au fost legate de un răspuns redus al sistemului imunitar”, susține Figueiro, adăugând că „așadar, deși lumina nu are un impact direct asupra funcțiilor sistemului imunitar, ea are un impact indirect puternic prin abilitatea de a regla ritmul circadian și îmbunătăți somnul”.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau