În UE, aproape 30% din mamele minore provin din România. Unu din zece nou-născuţi din România provine din mame adolescente

Unu din zece nou-născuţi din România provine din mame adolescente, arată datele statistice. Astfel, dintre cele aproape 200.000 de nașteri înregistrate în România în 2020, 731 provin de la fete sub 15 ani și 17.366 de la adolescente cu vârsta între 15-19 ani.

Primele 3 judeţe campioane la mame minore sunt Mureş, Dolj şi Braşov. Majoritatea provin din mediul rural și au cel puţin un părinte plecat la muncă în străinătate. În Uniunea Europeană, aproape 30% din mamele minore provin din țara noastră.

„Cu toate că România a dat sub 5% din numărul total de naşteri din Uniunea Europeană în 2020, 44,44% dintre fetele care au născut înainte de a împlini 15 ani sunt din România, care ocupă, astfel, primul loc în Uniunea Europeană la acest capitol, potrivit datelor definitive Eurostat. În cifre absolute, dintre cele 1.645 de fete cu vârsta între 10 şi 15 ani, devenite mame în 2020 în statele membre, 731 sunt românce. În total, aproape 30% din mamele minore (sub 18 ani) din UE provin din ţara noastră (8.276 din 29.505, la nivelul întregii Uniuni Europene)”, se arată într-un comunicat dat publicităţii lui de organizaţia Salvaţi Copiii.

Judeţele Mureş (63 de mame cu vârsta sub 15 ani), Bihor şi Dolj ( câte 52 de minore sub 15 ani devenite mame), Braşov (40 de tinere care au născut înainte de a împlini 15 ani), Argeş (29 de naşteri la vârste sub 15 ani), Sibiu (28 de naşteri din mame sub 15 ani) Bacău (26 naşteri) şi Constanţa (24de fete sub 15 ani au devenit mame în 2020) conduc în topul realizat de Eurostat.

Judeţul cu cele mai puţine naşteri în rândul fetelor foarte tinere este Gorj, unde în 2020 patru adolescente cu vârsta sub 15 ani au devenit mame. În Mehedinţi, Tulcea şi Brăila s-au înregistrat, în perioada de referinţă, câte 6 naşteri la o vârstă sub 15 ani, pentru fiecare, în timp ce în Vâlcea, Neamţ, Botoşani, Sălaj, Maramureş şi Bistriţa-Năsăud câte 7 fete care au devenit mame înainte de 15 ani.

Salvaţi Copiii precizează că în multe dintre aceste cazuri, cu precădere din zonele rurale defavorizate, fetele gravide recurg la auto-medicaţie în timpul sarcinii şi nu ajung la medic pentru monitorizarea adecvatӑ a sarcinii, în condiţiile în care, conform aceleiaşi surse, datele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor Medicilor de Familie arată că 53% din localităţile din România nu au deloc medic de familie sau nu au suficienţi medici de familie.