Regenerarea ficatului - mit sau realitate?

Regenerarea ficatului - mit sau realitate?

Capacitatea de regenerare a ficatului este uimitoare. Acesta poate reveni la dimensiunile initiale prin producerea de celule hepatice care le inlocuiesc pe cele pierdute, chiar si dupa indepartarea a peste jumatate din volumul sau, prin rezectie hepatica partiala (hepatectomia). Interventia de hepatectomie se realizeaza pentru a trata o varietate de afectiuni - tumori la nivel hepatic, chisturi, leziuni traumatice si alte boli ale ficatului. Totodata, pierderea cronica a hepatocitelor (celule specializate ce alcatuiesc majoritatea tesutului hepatic) care poate aparea in bolile hepatice (ex. hepatite virale) are consecinte severe, favorizand aparitia cirozei, a fibrozei hepatice, cancerului.

Deteriorarea ficatului

Spre deosebire de alte organe, ficatul este capabil sa isi inlocuiasca celulele deteriorate, fiind organul cu cea mai mare capacitate regenerativa.
Ficatul este un organ vital care actioneaza precum un filtru prin care trece orice substanta intrata in organism. Printre alte functii esentiale, ficatul are rolul de a metaboliza substantele toxice sau daunatoare corpului, precum alcoolul. In timp ce ficatul „lucreaza" pentru a-si indeplini functiile obisnuite, poate aparea o inflamatie in urma unei infectii virale, bacteriene sau o deterioare a acestuia sub actiunea medicamentelor hepatotoxice spre exemplu, administrate pe perioade lungi de timp ori supradozate.
In ciuda resurselor sale, expunerea la boli precum tumorile maligne, boala ficatului gras sau supradoza de medicamente ii pot dauna iremediabil. In Statele Unite ale Americii de exemplu, anual, 7.000 de pacienti sunt supusi unui transplant hepatic.

Ce spun studiile | Cum se regenereaza ficatul?

Eforturile studiilor s-au concentrat in principal pe amplificarea capacitatii naturale a ficatului de a se reface. Tipul de celule apte sa indeplineasca acest rol si localizarea acestora au starnit controverse in comunitatea stiintifica. Pe de-o parte, unele studii au sugerat ca celulele stem sunt cele care pot produce noi celule hepatice, pe de-o alta parte, alte studii au mentionat implicarea hepatocitelor in acest proces. Identificarea si o mai buna intelegere a rolului pe care diferitele celule din ficat il au in intretinerea si regenerarea acestuia, ar putea conduce la noi strategii si abordari medicale in tratarea mai eficienta a pacientilor cu afectiuni hepatice.
Regenerarea ficatului reprezinta insa un proces complex care presupune interactiunea coordonata dintre mai multe tipuri de celule: hepatocite, celule stelate hepatice, endoteliale si celule inflamatorii.
Hepatocitele – acestea sunt celule care alcatuiesc majoritatea tesutului hepatic. Ele sunt responsabile de metabolizarea nutrientilor precum proteine, lipide si glucide, de detoxifierea si activarea celulelor imune. Hepatocitele au o capacitate de regenerare nelimitata, dar cu toate acestea, in cazul ficatului normal, schimbarea celulelor are loc intr-un ritm foarte lent.
Celule stelate hepatice (CSH) - prin fibrogeneza se formeaza tesut hepatic nou, ceea ce reprezinta vindecarea la nivelul ficatului si este benefica. In anumite cazuri, cand apare disfunctia hepatocelulara accentuata, iar celulele stelate hepatice sunt activate excesiv, procesul devine unul patologic. De exemplu, inflamatia si leziunea hepatica cronica activeaza celulele CSH care sintetizeaza excesiv colagen de tip I, favorizand aparitia fibrozei hepatice. Concret, in cazul unei daune, celulele hepatice incep sa se divizeze si sa se inmulteasca, pentru a compensa pierderea celulelor deteriorate.
Dupa activarea celulelor hepatice, diviziunea celulara si refacerea tesutului, recapatarea functiei normale reprezinta ultimul pas. In aceasta etapa, ficatul isi preia functile normale de detoxifiere a corpului, de sintetizare a proteinelor, producerea bilei etc.

In cat timp se regenereaza ficatul?

Nu exista un interval timp standard in care ficatul trece prin acest proces, capacitatea de regenerare fiind influentata de gradul de afectare, starea generala de sanatate a pacientului, dar si de o serie de factori atat genetici, cat si factori care tin de mediu.

Medicamente toxice pentru ficat

Actiunea hepatotoxica a medicamentelor este favorizata de factori precum varsta, prezenta unor comorbiditati (inclusiv afectiuni hepatice), consumul de alcool, administrarea simultana a altor medicamente si altele.
In categoria comportamentelor riscante de evitat intra automedicatia si abuzul de medicamente, chiar si a celor care nu necesita prescriptie medicala, spre exemplu antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS), asa cum sunt produsele pe baza de ibuprofen. Consultati intotdeauna medicul si intrebati farmacistul daca aveti dubii cu privire la efectele adverse ale medicamentelor.
Atentie, si unele suplimente pe baza de plante si suplimentate dietetice pot provoaca leziuni ale ficatului (hepatotoxicitate).
In categoria substantelor si medicamentelor cu potential de a dauna ficatului se afla:
• Antibiotice - amoxicilina - acid clavulanic (mai frecvent), sulfametoxazol-trimetoprim, ciprofloxacina, izoniazida (INH)
• Antifungice – fluconazol, ketoconazol
• Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) - ibuprofen, diclofenac, piroxicam, paracetamol
• Contraceptive orale
• Suplimente pe baza de plante si dietetice - extract de ceai verde, steroizi anabolizanti, suplimente nutritive cu mai multe ingrediente
• Medicamente utilizate in tratarea afectiunilor cardiovasculare - statine, amiodarona
• Antiepileptice - valproat, fenitoina
• Medicamente antineoplazice (anticanceroase) - inhibitori de tirozin-kinaza, inhibitori ai factorului de necroza tumorala (TNF), inhibitori alfa, metotrexat.
Febra, diareea, urina de culoare inchisa, pruritul, durerile de cap, inapetenta, greata, voma si durerile abdominale sunt simptome ale inflamatiei ficatului sub actiunea medicamentelor hepatotoxice.

Legatura dintre sanatatea ficatului si regimul alimentar

Ficatul „se ocupa" de metabolizarea si neutralizarea substantelor toxice sau nebenefice care ulterior vor fi eliminate cu ajutorul rinichilor de exemplu; ficatul promoveaza o buna digestie, bila secretata de acesta si stocata in vezica biliara este apoi eliberata in intestin unde contribuie la emulsionarea grasimilor, facilitand in acest fel digestia si absorbtia acestora; ficatul stocheaza vitamine esentiale organismului uman, asa cum sunt vitaminele A, D, B12 si fierul.
Cu toate ca indeplineste toate aceste functii cruciale in mod fiziologic si are proprietatea de a se reface atunci cand este vatamat in urma unei inflamatii/ leziuni/ infectii etc, asta nu inseamna ca regimul alimentar nu isi pune amprenta asupra functionarii ficatului.
Alegerile alimentare au un impact semnificativ asupra ficatului. Consumul excesiv de alcool, consumul excesiv de grasimi saturate, zahar si carbohidrati rafinati, o dieta bogata in grasimi trans pot creste nivelul de colesterol si trigliceride din sange, afectand functia hepatica.
De cealalta parte, putem sustine sanatatea ficatului prin aportul de nutrienti necesari acestuia: carne de pui, peste, mazare, linte, ovaz, tofu, masline si ulei de masline, legume cu frunze (spanac, stevie, salata verde, varza, varza kale), nuci, migdale, alune, fistic, seminte de dovleac, muguri de pin, fructe de padure.

Cum ne protejam ficatul?

• Mentineti o greutate corporala normala - astfel evitati acumularea grasimilor la nivel hepatic (steatoza hepatica), dar si dezvoltarea altor patologii care impacteaza buna functionare a acestui organ, asa cum este cazul diabetului zaharat de tip 2. Diabetul de tip 2 si supraponderabilitatea/obezitatea sunt factori de risc in aparitia si dezvoltarea unor afectiuni hepatice severe.
• Adoptati o alimentatie variata si echilibrata - cu fructe, legume din belsug, cereale integrale si proteine slabe.
• Limitati consumul de grasimi saturate, grasimi trans si zahar.
• Renuntati la alcool sau consumati-l cu moderatie – alcoolul in exces, consumat in mod regulat perioade lungi de timp, poate duce la aparitia cirozei hepatice, o afectiune grava ce poate deteriora iremediabil ficatul.
• Combateti sedentarismul – activitatea fizica de cel putin 3 ori pe saptamana imbunatateste circulatia sangelui catre ficat, facilitand procesul de regenerare.
• Luati numai medicamentele de care aveti nevoie si urmati recomandarile de dozare indicate de catre medicul dumneavoastra si/ sau inscriptiile de pe ambalaj - medicamentele ne ajuta in controlul bolilor, dar pot provoca daune atunci cand nu sunt administrate in mod corect. Urmati intotdeauna instructiunile de pe eticheta sau cele oferite de medicul dumneavoastra. Nu oferiti niciodata medicamentele dvs. altor persoane.
• Vaccinarea impotriva hepatitei A si B poate ajuta la prevenirea infectiilor provocate de virusurile hepatitice.

Odihniti-va suficient, hidratati-va si nu omiteti controalele la medic. Monitorizarea starii de sanatate este fundamentala in depistarea problemelor medicale in stadii incipiente, cand sansele de recuperare sunt mai mari, iar daunele produse organismului, inclusiv prin aparitia complicatiilor, pot fi limitate.