Protocol draconic pentru reluarea antrenamentelor! Cine poate rata debutul cantonamentului!

Începând de ieri, responsabilii clubului ieşean au trecut într-un ritm susţinut la rezolvarea cerinţelor protocolului emis de Ministerul Tineretului şi Sportului şi Ministerul Sănătăţii privind recomandările pentru reluarea antrenamentelor sportivilor de performanţă după încheierea stării de urgenţă. Acest protocol a fost prezentat ieri într-o conferinţă de presă de ministrul Tineretului şi Sportului, Ionuţ Stroe. Recomandările mai pot suferi modificări până la momentul apariţiei acestora în Monitorul Oficial sub forma unui ordin semnat de ministrul Sănătăţii şi ministrul Tineretului şi Sportului.

Principala prevedere este că pe perioada pregătirilor şi a competiţiilor, atunci când acestea se vor putea derula, sportivii vor trebui să fie izolaţi în cantonamente! Practic, după 15 mai vor putea fi reluate antrenamentele, dar numai în regim de pregătire centralizată, şi se pare că sportivii nu vor mai ieşi din cantonament decât după încheierea competiţiilor, adică nu este exclus ca perioada de izolare să atingă până şi zece săptămâni! Neprevăzutele cheltuieli vor face o gaură de măcar 60.000 de euro lunar prin conturile şi aşa cam goale în Copou, fiind vorba în primul rând de găsirea unui hotel pe care să-l folosească exclusiv doar cele 35 de persoane desemnate de echipa de fotbal, cazarea fiind prevăzută doar în camere individuale. „Am discutat deja cu mai multe unităţi de cazare, vom alege hotelul care ne va oferi cel mai bun preţ. Vom negocia la sânge”, ne-a declarat preşedintele executiv Ciprian Paraschiv.

O altă problemă spinoasă

Până să intre însă în cantonament, sportivii vor trebui să bifeze cele paisprezece zile de izolare totală, condiţie pe care jucătorii de la CSM Politehnica Iaşi se spune că oricum o respectă de săptămâni bune. „Sportivii cu antrenorii, medicii şi ceilalţi din staff trebuie să stea 14 zile în izolare totală, iar la ieşirea din izolare vor fi testaţi pentru COVID-19. Doar cei testaţi negativ vor fi admişi în bazele sportive de pregătire. Personalul administrativ va sosi înaintea sportivilor şi va lucra în ture de cel puţin 14 zile, deci vor sta şi ei acolo în cantonament. De asemenea, vor fi şi ei testaţi pentru COVID-19. Procurarea testelor şi achiziţionarea acestora vor fi făcute de clubul sau federaţia respectivă. Sportivii şi antrenorii nu vor putea părăsi baza de antrenament. Singura excepţie va fi cea pentru efectuarea vizitei medicale obligatorii”, a mai spus Ionuţ Stroe.

 

Citește și: Proiect vechi, concepţie nouă

 

O altă problemă spinoasă cu care se confruntă Paraschiv este legată de modalitatea prin care vor ajunge în ţară cei patru jucători aflaţi în Olanda (Breeveld, Luckassen şi Lopes Cabral) şi în Anglia (Assulin). Deocamdată nu prea sunt soluţii ca ei să „aterizeze” la Iaşi şi astfel să fie carantinaţi aici timp de două săptămâni. Ei vor rata probabil primele zile de cantonament şi nici nu mai trebuie insistat cât de importantă va fi perioada de patru săptămâni de pregătire după două luni de pauză forţată.

„Un sportiv infectat compromite întreaga competiţie!”

Stroe a declarat ieri că în cazul în care un sportiv ar fi depistat pozitiv la COVID-19 în timpul unei competiţii, acea întrecere ar fi compromisă din cauza măsurilor care ar trebui să fie impuse participanţilor. „Sunt situaţii diferite: dacă un sportiv este depistat în cantonament sau în perioada competiţiei. În perioada de cantonament sunt spaţii special amenajate unde acel sportiv poate fi izolat, urmând ca apoi să treacă prin procedurile descrise de medici. Ceilalţi sportivi vor avea şi ei un regim special în sensul testării. În cazul unor competiţii, în opinia mea, cred că acel campionat ar fi compromis. Pentru că echipele interacţionează între ele, cel puţin două formaţii, dacă nu mai multe, vor trebui carantinate, şi practic toate procedurile acestea vor compromite această competiţie. Tocmai de aceea avem măsuri atât de ferme şi bine definite”, a declarat Stroe.

Clarificări de la FRF

Ciprian Paraschiv a menţionat că deocamdată au fost doar discuţii privind un eventual sprijin financiar din partea Federaţiei Române de Fotbal sau a Ligii Profesioniste de Fotbal, însă FRF a precizat ieri printr-un comunicat de presă că niciuna dintre cele 55 de asociaţii naţionale afiliate UEFA nu au primit şi nici nu au fost anunţate că vor primi vreun euro în plus faţă de sumele prevăzute anterior contextului pandemic prin programul HatTrick. „Pe 27 aprilie 2020, UEFA a comunicat doar suspendarea parţială a condiţiilor de raportare pentru o parte din fondurile din programul HatTrick, dacă destinaţia acestora va fi schimbată. În prezent nu există un fond sau fonduri UEFA dedicate efectelor COVID-19 în fotbal şi nici plăţi cu această destinaţie specifică. FRF nu încasează niciun euro în avans. UEFA va livra aceeaşi sumă de bani la aceleaşi termene prevăzute anterior pandemiei”, se mai arată în comunicatul FRF.

Preşedintele clubului Dinamo, Florin Prunea, afirmase că FRF a primit bani de la UEFA prin programul HatTrick şi că ar trebui să ajute cu aceste sume echipele de fotbal afectate de criza pandemiei de COVID-19. Dragoş GAŞPAR