Povestea tăcută a mamelor minore. O generație în pericol

 * România se confruntă cu o problemă socială deosebit de gravă: numărul alarmant de mame minore * deși statisticile sunt cunoscute, poveștile acestor fete sunt adesea uitate sau neglijate * în spatele fiecărui număr se ascunde o tânără cu vise, speranțe și o copilărie frântă prea devreme

România ocupă un loc fruntaș în Europa la capitolul mame minore. 23% din totalul lor celor care au copii sub 18 ani și locuiesc în UE sunt din România. Numărul lor este de circa 18.000. Cauzele acestui fenomen sunt multiple și complexe. Printre ele se numără lipsa educației sexuale adecvate, sărăcia, și accesul limitat la servicii de sănătate reproductivă. În multe zone rurale din România, accesul la informații și resurse este extrem de redus, iar tinerii nu au suficiente cunoștințe pentru a preveni sarcinile nedorite. În plus, normele sociale și culturale din anumite comunități pot încuraja căsătoriile și sarcinile la vârste fragede. Astfel, multe fete se văd obligate să accepte rolul de mamă înainte de a fi pregătite pentru acesta.

„Consecințele sunt devastatoare, atât pentru mamele minore, cât și pentru copiii lor. Fetele tinere care devin mame sunt expuse unui risc crescut de a abandona școala, ceea ce le limitează șansele de a obține un loc de muncă decent și de a ieși din sărăcie. De asemenea, sarcinile la vârste fragede prezintă riscuri semnificative pentru sănătatea mamei și a copilului”, spune psiohoterapeutul Letiția Popa.

Anul trecut au fost înregistrate multe sesizări ale spitalelor din Iași cu privire la acest aspect. Maternitățile au raportat 269 de cazuri, dintre care 161 sunt mame minore.

La 23 de ani, mamă cu cinci copii

La nivel național, 20% dintre gravidele și mamele minore din România trăiesc în gospodăria partenerului, dar sub 2% sunt căsătorite legal, arată un studiu. Liberalizarea pieței muncii și posibilitatea de a munci în străinătate au determinat mulți părinți să plece, lăsând copiii în grija familiei extinse. În acest context, vârsta medie a nașterii primului copil pentru mamele minore din zonele rurale defavorizate este sub 16 ani.

Situația este și mai dramatică pentru unele dintre ele, care la nici 23 de ani au deja cinci copii. Grav este și faptul că 39% dintre mamele minore nu au efectuat analizele recomandate în sarcină din lipsa resurselor financiare, iar 87% nu au folosit nicio metodă contraceptivă.

Din păcate, 55% dintre mamele și gravidele adolescente spun că veniturile le ajung doar pentru strictul necesar, iar 74% afirmă că principala sursă de venit a familiei este alocația copilului.

Educația este și ea grav afectată: 83% dintre mamele minore nu frecventează școala și 64% au abandonat studiile înainte de sarcină. Interacțiunea cu serviciile publice de asistență socială este aproape inexistentă, sub 2% dintre mamele minore beneficiind de aceste servicii.

Clara DIMA