Regina Danemarcei, cel mai rebel monarh din lume

După moartea Reginei Elisabeta a II-a, a rămas singura suverană din Europa și cea mai longevivă. Este nimeni alta decât Margrethe a Danemarcei, cunoscută drept Regina Margareta. Cea mai recentă controversă în care a fost implicată suverana daneză este deja celebra acțiune rapidă de retragere a titlurilor princiare pentru o parte din nepoții săi. Suverana daneză, în vârstă de 83 de ani, a anunțat că-i va lăsa pe nepoții proveniți din partea mezinului Ioachim fără titlurile princiare. Deși decizia sa a intrigat și a cauzat multă durere în familia Prințului Ioachim, Regina Margareta a fost de neînduplecat. 

Acesta nu este primul lucru neobișnuit venit din partea Maiestății Sale, Margrethe fiind o regină atipică, rebelă, pe care supușii săi o alintă „monarhul oamenilor”. Fumătoare înrăită, obișnuiește să-și facă singură cumpărăturile de la supermarket.

Margrethe s-a născut pe 16 aprilie 1940, la o săptămână după ce Germania nazistă invadase Danemarca. Într-o țară ocupată de naziști, micuța prințesă devenise simbolul speranței pentru danezi. Ea a urcat pe tron la 15 ianuarie 1972, după moartea tatălui ei. Deși era copilul cel mai mare, Margrethe a devenit moștenitoarea prezumtivă abia în 1953, când constituția Danemarcei a fost modificată pentru a se permite și femeilor să moștenească tronul. După modificarea constituției, a urmat un referendum, unde peste 85% dintre participanți au votat pentru a permite succesiunea femeilor. În ziua în care a devenit monarh, Margareta a Danemarcei a apărut la balconul Palatului Christiansborg din Danemarca și și-a jurat loialitatea față de națiune. Regina Margareta a Danemarcei nu a avut o căsnicie lipsită de controverse. Prințul consort Henrik a mărturisit că în decursul mariajului de 50 de ani, a fost ignorat de multe ori de soția sa. El a murit în 2018, la vârsta de 83 de ani, și a insistat cu ideea că nu vrea să fie îngropat alături de soția sa. Henrik a decis astfel, întrucât nu a fost niciodată tratat ca un egal de soția sa regină. Dorința i-a fost respectată, iar prințul a fost incinerat, iar cenușa sa a fost împrăștiată în apele daneze și în grădinile de la Palatul Fredonsborg.