Ce rol are președintele României. Responsabilitățile față de români pe care și le asumă cel care ocupă fotoliul de la Cotroceni

 

 Funcția supremă în stat, cea de președinte al României, are un rol esențial în asigurarea bunei funcționări a instituțiilor și a societății. Responsabilitățile președintelui sunt stipulate în legea fundamentală a țării, Constituția.

Acest document definește îndatoririle și responsabilitățile, precum și protecția de care se bucură președintele României. Programul de lucru al acestuia nu este reglementat. Președintele nu își poate suspenda activitatea pentru a-și lua concediu de odihnă și nu are posibilitatea de a-și delega atribuțiile, relatează tvrinfo.ro.

Președintele României își exercită constant și fără întrerupere prerogativele constituționale. Prin funcția sa, el garantează independenţa națională, unitatea şi integritatea teritorială a ţării, monitorizează respectarea Constituției, precum și funcționarea eficientă a autorităților publice.

Pentru a realiza toate aceste responsabilități, Constituția îi conferă președintelui rolul de mediator între instituțiile statului, dar și între stat și cetățeni.

Indiferent de circumstanțe, președintele are datoria de a facilita o înțelegere între cele două părți sau de a le reconcilia. Președintele României este ales printr-un vot universal, egal, direct, secret și liber. 

Mandatele președintelui României sunt limitate la două, care pot fi consecutive. Fiecare mandat durează cinci ani și începe odată cu depunerea jurământului. Acesta poate fi extins, prin lege organică, doar în situații de război sau catastrofă.

Pe parcursul mandatului, Președintele României nu are voie să fie membru al unui partid și nu poate ocupa nicio altă funcție publică sau privată.

Șeful statului beneficiază de imunitate, ceea ce înseamnă că nu poate fi tras la răspundere juridică pentru voturile sau opiniile politice exprimate în exercitarea atribuțiilor sale.

Președintele ia decizii în domeniul politicii interne și externe a țării.

Acesta numește primul ministru, care are responsabilitatea de a forma Guvernul, poate dizolva Parlamentul, convoacă referendumuri și este, de asemenea, comandantul forțelor armate. Deciziile președintelui României sunt cunoscute sub denumirea de decrete și au caracter obligatoriu. 

De asemenea, președintele semnează tratate internaționale, acredită și recheamă ambasadorii, mobilizează forțele armate, declară stări excepționale de asediu și de urgență, precum și acordă decorații și cele mai înalte grade militare, cum ar fi mareșal, general și amiral.

Președintele are, de asemenea, capacitatea de a grația persoanele condamnate.

Acesta joacă un rol esențial în numirea șefilor parchetelor și în validarea legilor, având opțiunea de a le promulga, de a le retrimite Parlamentului sau de a le contesta la Curtea Constituțională.

Constituția stipulează și sancțiuni pentru președintele care-și depășește atribuțiile sau abuzează de puterea și influența sa. Acesta poate fi suspendat, demis sau condamnat.

Parlamentul este instituția care inițiază procesul de sancționare. În funcție de gravitatea faptei, președintele poate fi demis prin referendum sau condamnat pentru trădare de către Înalta Curte de Casație și Justiție.

În cazul în care funcția de Președinte devine vacantă, Președintele este suspendat sau se află în incapacitate temporară de a-și îndeplini atribuțiile, interimatul va fi preluat, în ordine, de președintele Senatului sau de președintele Camerei Deputaților.