Viața la limită. România are cei mai săraci angajați din UE
Dimensiune font:
Conform datelor publicate de Eurostat, România se situează pe primul loc în Uniunea Europeană la ponderea angajaților aflați în risc de sărăcie * în 2023, 14,6% dintre angajații cu vârsta de peste 18 ani se aflau într-o situație financiară atât de precară încât, deși aveau un loc de muncă, veniturile lor nu erau suficiente pentru a acoperi nevoile de bază * salariile mici și taxele mari contribuie la perpetuarea unui fenomen care afectează milioane de oameni
România deține un record trist în Uniunea Europeană: cel mai mare risc de sărăcie în rândul salariaților. Peste o treime din forța de muncă activă trăiește din salariul minim, iar pentru mulți, acesta nu este suficient nici măcar pentru un trai modest. Coșul minim lunar pentru o persoană este de aproximativ 4.000 de lei, iar salariul minim real rămâne sub 2.000 de lei. Diferența de 2.000 de lei este acoperită, adesea, prin sacrificii severe – renunțarea la medicamente, amânarea plăților sau îndatorarea pe termen lung.
De la creștere nominală, la scădere reală
Pe hârtie, salariul minim din România pare să fi făcut pași mari înainte. Într-un deceniu, a crescut de la 670 lei net în 2014 la 2.070 lei net în 2024, marcând o evoluție nominală de 209%. Totuși, această statistică ascunde o realitate mult mai dură. Ajustat cu inflația – acel dușman tăcut al puterii de cumpărare – salariul minim real a crescut doar cu 198%. Deși diferența poate părea mică, pentru cei 1,9 milioane de români care trăiesc cu salariul minim, acești câțiva lei pierduți din valoarea reală înseamnă mai puțină mâncare, facturi neplătite și compromisuri dureroase.
Cercul vicios al sărăciei
De ce contează atât de mult salariul minim? Pentru că de el depind nu doar angajații care îl primesc, ci și întreaga economie. De la punctul de amendă până la salariile parlamentarilor, multe sisteme de calcul au ca referință salariul minim. Mai mult, salariul minim influențează și negocierile colective din sectorul privat, stabilind un standard al remunerațiilor.
Totuși, creșterea repetată a salariului minim brut, fără o politică reală de combatere a inflației, creează o iluzie de progres. Puterea de cumpărare rămâne slabă, iar decalajele sociale se adâncesc.
Dincolo de statistici, fiecare familie care trăiește cu salariul minim are o poveste. Este povestea unui părinte care lucrează 10 ore pe zi pentru a pune pe masă un prânz modest. Este povestea unui tânăr care renunță la studii pentru că nu-și poate permite cheltuielile. Este povestea unei bunici care își împarte pensia cu nepoții.
„Am doi copii și un soț bolnav. Muncesc cât pot, dar parcă nu ajung niciodată la liman. Plătesc chiria, facturile, iar ce rămâne se duce pe mâncare. De haine sau vacanțe nici nu mai vorbim”, spune Maria, angajata unui magazin de cartier, din Iași. „Oricât ar crește salariile, prețurile cresc mai repede”, spune Maria. Luna trecută, ea a trebuit să aleagă între plata facturii la electricitate și cumpărarea de rechizite pentru copii. A ales factura, iar rechizite a primit de la un ONG… În timp ce analizele și propunerile se dezbat în birourile politicienilor, Maria își continuă ziua. Își amintește cum, în copilărie, mama ei era în aceeași situație – muncea mult, dar banii nu ajungeau niciodată. „Nu vreau bogăție. Vreau doar să pot să-mi cresc copiii fără griji. Să știu că avem mereu ce pune pe masă. E prea mult de cerut?”.
Întrebarea rămâne suspendată în aer, ca un ecou al unui sistem care, deși promite șansa la un trai decent prin muncă, încă îi lasă pe prea mulți în urmă.
Este evident că majorarea salariului minim trebuie să fie însoțită de măsuri complementare. Reducerea impozitării veniturilor mici, controlul prețurilor la bunuri esențiale și investițiile în educație financiară pentru populația vulnerabilă sunt doar câteva dintre soluțiile posibile. În lipsa unor astfel de intervenții, românii care depind de salariul minim vor continua să simtă că muncesc din greu, dar rămân pe loc.
Dan DIMA
Un coș minim de consum reprezintă un set de cheltuieli necesare pentru satisfacerea nevoilor de bază ale unei gospodării. Acesta include cheltuieli pentru alimentație, locuință, îmbrăcăminte, sănătate, educație și alte necesități esențiale. Pentru o persoană adultă singură, coșul minim lunar este de 3.972 lei.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau