Plaje publice, solutia propusa pentru litoralul romanesc.

Litoralul românesc, conform OUG 19/2006, este concesionat de către Apele Române operatorilor privaţi. Astfel, la câţiva ani, ABADL licitează sectoarele de plajă, o licitaţie la care pot participa şi primăriile dacă au buget şi dacă-şi permit să concureze cu privaţii.

Prin contractele de concesionare a plajelor, un operator privat este obligat să lase 30% din suprafaţa sectorului concesionat la liber (cu o latură deschidere la apă) pentru orice turist care vrea să stea la soare cu prosop sau cearşaf. Lucru care, mai ales în vârf de sezon, nu se întâmplă deoarece operatorii privaţi îi determină pe turiştii care vor sa stea pe prosop sau cearşaf să meargă în spatele zonei de şezlonguri sau în locuri mărginaşe, pline de gunoaie.

Pe litoralul românesc, singura primărie care a participat la o licitaţie şi a reuşit să concesioneze un sector de plajă este Mangalia. „Am participat în urmă cu patru ani la licitaţie şi este curios că am câştigat. Este o plajă publică, liberă pentru locuitorii oraşului şi nu numai. Noi o întreţinem şi ne ocupăm de ea. E ca pe vremuri, mergem liberi la plajă. Oamenii mi-au solicitat acest lucru”, spune Radu Cristian, primarul Mangaliei. El arată că primăria a vrut să concesioneze, tot pentru a-l transforma în plajă publică, şi un sector din Neptun, dar a pierdut licitaţia. „Mi se pare anormal ca în România o instituţie cum este primăria să participe la o licitaţie cu orice SRL din colţul străzii pentru un sector de plajă pe care vrea să-l facă public, pentru locuitori. Este anormal”, mai spune edilul.

Iniţiativă: plaje publice

Deputatul de Constanţa Bogdan Bola a depus la Parlament, în urmă cu câteva săptămâni, o iniţiativă legislativă de modificare a OUG 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre şi controlul activităţilor desfăşurate pe plaje.

Concret, propunerea legislativă prevede că „statul român, prin Ministerul Mediului, încheie contracte de concesiune cu autorităţile publice locale din UAT-uri riverane Mării Negre, la solicitarea acestora, pentru o cotă de până la 30% din suprafaţa plajelor utilizate în scop turistic care sunt situate pe raza lor administrativ-teritorială”. Pentru aceste plaje, primăriile ar achita o redevenţă de 2% din valoarea de inventar a plajelor, adică, spune iniţiatorul, undeva la 0,08 lei/mp de plajă, un efort financiar mic pentru o administraţie locală.

Ca să se asigure că aceste plaje vor fi cu adevărat publice, prin aceeaşi iniţiativă se precizează ce poate face o primărie cu sectorul concesionat: să amenajeze toalete şi duşuri publice, să amplaseze coşuri de gunoi, să amenajeze plaja corespunzător în sezon şi să asigure curăţenia plajei întreg anul.

„Operatorii privaţi ar trebui să fie mulţumiţi că există o astfel de iniţiativă legislativă din simplul motiv că s-ar crea o alternativă pentru oamenii care vor să stea pe o plajă fără construcţii, fără şezlonguri sau umbrele. S-ar prelua presiunea care o fac astfel de oameni pe operatorii privaţi de plaje şi s-ar evita scandalurile pe care le vedem des între turiştii cu cearşaf şi cel care întreţine plaja”, explică Bogdan Bola.

De asemenea, tot prin această modificare legislativă, cluburile sportive afiliate Federaţiilor de sport vor putea şi ele concesiona sectoare de plajă în vederea realizării antrenamentelor.

Primăriile vor plaje publice

Primarii de pe litoral spun că în forma actuală a legii le este greu să concureze cu privaţii, dar o schimbare legislativă este binevenită deoarece oamenii care trăiesc la malul mării îşi doresc plaje publice unde să poată merge câteva ore să stea la soare. Primăria Oraşului Năvodari a transmis că în acest moment se pregăteşte să participe la o licitaţie pentru atribuirea subsectorului de plajă 1b din cadrul sectorului Năvodari I, o zonă de 4.883 de metri pătraţi care va deveni publică în cazul în care primăria va câştiga licitaţia, conform regulilor actuale.