Cu o infrastructură bine pusă la punct, Moldova va fi viitorul motor de dezvoltare economică

 Aceasta a fost concluzia reuniunii de ieri a Patronatului Proiectanților în Construcții din România. Dialogul a urmărit atât liniile de dezvoltare a regiunii, cât și problemele curente cu care de confruntă. Eliminarea birocrației, predictibilitatea legislației și o fiscalitate coerentă au fost câteva dintre soluțiile obligatorii pentru ca zona să scape de statutul de regiune defavorizată. Potențial există, sunt și bani, trebuie doar valorificate la maximum, iar sprijinul administrativ și politic este esențial, a fost mesajul tuturor participanților la dialog

Palatul Culturii din Iași a fost ieri gazda primei întâlniri a filialei Nord-Est a Patronatului Proiectanților în Construcții (PPC) din România, o structură care își propune să strângă rândurile și să aibă o contribuție esențială la consolidarea infrastructurii la nivel național. Axate pe problematica Moldovei, dialogurile au scos în evidență detalii mai puțin plăcute ale activității acestui sector și au pus degetul pe răni foarte vechi și foarte dureroase. Se știe că Regiunea de Nord-Est are mari probleme cu infrastructura de orice fel, pornind de la drumuri, poduri, până la rețele de gaz, canalizare și chiar apă. Pentru rezolvarea acestor aspecte este nevoie, în primul rând, ca toți actanții implicați să fie uniți, să facă front comun în fața tuturor piedicilor, să schimbe mentalități și acea parte a legislației care nu permite avansul. Evenimentul a fost salutat de către nume sonore, precum Alexandru Fulga, președintele Patronatului Proiectanților  în Construcții (PPC), Irina Teslărașu, coordonatorul filialei Nord-Est a PPC, Cristian Erbașu, președintele Patronatului Societăților în Construcții, Vasile Asandei, directorul Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Est. La dialog au participat reprezentantul BNR, Dănuț Crăciun, președintele CJ Iași, Costel Alexe, omologul său din Botoșani, Valeriu Iftime, șeful CJ Vaslui, Ciprian Trifan, șeful ISGU, generalul Dan Iamandi. Întâlnirea i-a avut ca oaspeți și pe ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, și pe ministrul Sănătății, Alexandru Rafila. Evenimentul a reunit cele mai importante firme de proiectare și de construcții din Moldova și nu numai, care au pus pe tapet principalele probleme cu care se confruntă, așteptând totodată și un răspuns de la oficialii de la Bucureși. „Dezvoltarea depinde de specialiștii noștri. Fiecare drum, fiecare spital, fiecare școală începe și se bazează pe proiectul unui inginer, pregătit în tradiția și expertiza națională. De asemenea, infrastructura depinde în egală măsură de politicile fiscale și taxele stabilite de Ministerul Finanțelor, dar și de procentul tot mai mare de investiții publice, fonduri europene și guvernamentale. Aceste fonduri sunt necesare în sectoare esențiale, precum sănătatea și educația, dar și în agricultură și alte domenii. Prin aceste investiții, putem aduce experți din toată țara, care să ofere expertiza necesară pentru dezvoltarea unei infrastructuri solide și sustenabile”, a spus Alexandru Fulga, președintele PPC.

Moldova, un viitor motor de dezvoltare economică

În prezent, sectorul construcțiilor contribuie cu aproximativ 6-7% la PIB-ul României, fiind un pilon esențial al economiei naționale. Cu toate acestea, deși s-au făcut progrese importante, provocările sunt majore precum birocrația întârziată, proiectele blocate și lipsa predictibilității în ceea ce privește plățile. Adesea, întârzierile în faza de proiectare afectează execuția și stabilitatea financiară a companiilor implicate. „Ne aflăm împreună pentru a deschide o nouă etapă în dezvoltarea Moldovei, o regiune care promite să devină un exemplu de sustenabilitate și inovație. În acest moment definitoriu, vreau să subliniez ideea esențială care ne unește pe toți – coeziunea, care este cheia succesului. Fără o colaborare activă și susținută între proiectanți, arhitecți, ingineri și autoritățile publice, nu ar fi posibil să realizăm proiecte de anvergură. Moldova este un spațiu unde parteneriatul public-privat devine fundamentul progresului. Parteneriatul public-privat este esențial pentru atingerea obiectivelor noastre strategice. Fie că vorbim despre simplificarea și clarificarea cadrului legislativ sau despre soluții pentru a reduce birocrația și întârzierile în aprobarea proiectelor, colaborarea dintre sectorul privat și autoritățile publice este motorul dezvoltării. Este nevoie de o legislație clară și eficientă pentru a permite implementarea rapidă a soluțiilor inovative în construcții. Dezvoltarea și inovația sunt nucleul a tot ceea ce facem. Proiectele din construcții nu înseamnă doar clădiri și infrastructură; ele sunt fundația pe care construim un viitor mai sigur și mai durabil. Moldova devine, pe zi ce trece, un loc unde soluțiile inovative prind viață, unde tehnologiile moderne, digitalizarea și utilizarea materialelor ecologice creează noi standarde de excelență. Îmbunătățirea siguranței și calității construcțiilor este un obiectiv prioritar, iar formarea profesională continuă a muncitorilor și implementarea tehnologiilor de ultimă generație sunt pași esențiali”, a declarat dr. ing. Irina Teslărașu, coordonatorul filialei Nord-Est a PPC. În plus, pentru a sprijini acest proces de transformare, trebuie să aibă loc investiții în educație și formare profesională, pentru a atrage o nouă generație de muncitori calificați. Finanțarea și stimulentele fiscale pentru proiectele de infrastructură majoră, cu accent pe sustenabilitate și eficiență energetică, vor da asigurări că dezvoltarea regiunii va fi una continuă și solidă.La final, s-a accentuat pe importanța colaborării între sectorul privat și cel public pentru a atinge obiective strategice în infrastructură, dezvoltare urbană și rurală, simplificarea și clarificarea cadrului legislativ, siguranța și calitatea construcțiilor, digitalizarea proceselor în construcții, dar și asupra impactului economic al construcțiilor asupra dezvoltării regionale. Interconectivitatea și strânsa colaborare a fost ideea căreia au achiesat șefii Consiliilor Județene Botoșani, Iași și Vaslui, în acordul celorlalte administrații omoloage din Moldova.

Clara DIMA