Cei mai de temut proxeneţi ieşeni, la un pas de a pierde tot

 * iniţial, li se confiscasere doar telefoanele, bijuteriile, trei autoturisme, precum şi aproape un milion de lire sterline * acum au rămas şi fără apartamente * au încercat, în zadar, schimbarea încadrării juridice * urmează sentinţa definitivă

Despre Iulian Focşa (zis Pălămidă), Diana Florina Iftime, prietena acestuia şi Mihai Andrei Păduraru (zis Gonzo), de departe cei mai prolifici proxeneţi ieşeni, am mai scris în urmă cu ceva timp. În patru ani de activitate (2013-2017), trioul a făcut o avere însemnă pe spatele a doar patru femei, una dintre ele fiind chiar soţia lui Focşa, Roxana.

Pălămidă şi Gonzo au racolat fetele prin extrem de uzitata metodă „lover-boy”, în timp ce Diana s-a ocupat de „şcolarizarea” lor. Roxana n-a avut nevoie de lecţii. Când Diana a considerat că prostituatele sunt suficient de bine pregătite, acestea au fost trimise la produs în Londra, fiind cazate în locuinţe închiriate. Bărbaţii au rezolvat cu actele necesare ieşirii din ţară, în timp ce Diana a trecut pe contabilitate. În plus, atunci când prostituatele rămâneau însărcinate accidental, Diana se preocupa de identificarea unităţilor medicale din Londra şi programarea fetelor pentru întreruperi de sarcină. Profita de faptul că era femeie, nu stârnea nici un fel de suspiciuni şi se deplasa personal cu gravidele la unităţile medicale.

Afacerea a demarat spectaculos, fetele ajungând să producă în jur de 1.00 lire pe zi. Fiecare. Ca să nu dea de bănuit autorităţilor române şi să camufleze provenineţa banilor, proxeneţii au deschis o casă de amanet.

După doi ani de activitate în Marea Britanie, trioul şi-a mutat afacerea în Germania, Austria şi ulterior în Elveţia. Tot mai prudenţi, Pălămidă & Co şi-au înfiinţat firme-paravan, precum o societate de curăţenie, una ce derula activităţi de intermediere vânzări autoturisme şi două spălătorii auto.

Meticuloasă, Diana ţinea un registru în care trecea programările pentru clienţi, datele de contact ale acestora, precum şi preferinţele lor sexuale. Fetelor nu le era permis sa iasă singure pe afară, nici măcar la cumpăraturi, fiind mereu însoţite de unul din cei trei.

Proxeneţii s-au dovedit foarte prevăzători, dar luxul în care trăiau a atras atenţia procurorilor DIICOT, care au început filajul şi interceptările telefonice. La sfârşitul lui septembrie 2017, investigatorii au demarat o amplă acţiune, care s-a lăsat cu mai multe perchiziţii, confiscându-se laptopuri, telefoane şi diverse acte ce ar fi putut ajunge probe în instanţă.

Ani grei de închisoare, dar încă n-au ajuns după gratii. Tot soiul de contestaţii

Niciunul din cei trei n-au recunoscut acuzaţiile, găsind tot felul de alibiuri. Pălămidă chiar a sfidat. În cursul activităţii de percheziţie informatică, prevalându-se de faptul că doar el cunoştea modelul de deblocare, precum şi codul pin de acces în propriul telefon mobil, a refuzat să furnizeze organului de anchetă acestea, motivând că le-a uitat.

Procurorii n-au abandonat, au trimis rechizitoriul în instanţă la sfârşitul lui 2017. A urmat un proces îndelungat, fiind nevoie tot felul de expertize, de analiza fluxurilor financiare, de audierea a zeci de martori, unii prin ordin european de anchetă. În toţi aceşti ani, Diana, Pălămidă şi Gonzo au sperat că vor scăpa. Din nefericire, mărţişorul primit alaltăieri, a fost unul cumplit pentru ei. Plămadă, 14 ani închisoare. Gonzo, zece ani şi opt luni, iar Diana a scăpat doar cu cinci ani. Li s-au confiscat telefoanele, bijuteriile, trei autoturisme, precum şi aproape un milion de lire sterline. Prin sentinţa iniţială, apartamentele au rămas sub sechestru penal.

Au urmat tot soiul de contestaţii, inculpaţii folosind toate căile pentru a lungi judecarea apelului lor. De exemplu, Pălămidă nu şi-a recunoscut niciodată vinovăţia şi nici nu s-a împăcat cu ideea de a sta atâta vreme în spatele gratiilor. Ca atare, imediat după condamnare, a făcut apel, solicitând sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în vederea pronunţării unei hotărâri preliminare cu privire la interpretarea unor norme din dreptul U.E. care ar avea legătură cu una dintre soluţiile pronunţate de prima instanţă. Mai precis, el a socotit abuzivă incriminarea faptei de a obţine foloase patrimoniale de pe urma prestaţiilor soţiei sale.

Nici cu schimbarea încadrării juridice n-a mers

A depus la dosar declaraţia ei, cum că a practicat de bună voie şi legal prostituţia, că activitatea a fost înregistrată la organele competente din Germania, că Roxana a plătit impozite şi taxe pentru sumele câştigate, că a avut carte de muncă şi carnet galben de liberă practică. Iar ei, fiind căsătoriţi, e vorba de venituri comune, nicidecum de proxenetism. A ajutat-o să se angajeze în cluburi unde se practică legal prostituţia. Iar prin sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, Pălămidă spera să primească o confirmare a susţinerilor sale.

Încă o dată, ghinion. Magistraţii Curţii de Apel Iaşi au concluzionat că solicitarea de sesizare a CJUE pentru pronunţarea unei hotărâri preliminare „nu este pertinentă cauzei şi, prin urmare, nici nu ar putea fi necesară pentru soluţionarea fondului cauzei în apel”. Respingere. 

Deşi pedepsele stabilite de prima instanţă au fost drastice, niciunul dintre inculpaţi n-a ajuns încă în penitenciar. Au folosit toate căile de atac posibile, ultina lor găselniţă fiind solicitarea de schimbare a încadrării juridice.

Proxeneţii au susţinut că în niciuna din probele administrate nu se dovedeşte că ar fi traficat minore, că pot fi acuzaţi doar de proxenetism şi că mai mult au ajutat fetele, n-a fost vorba de nicio constrângere, ele se prostituau şi înainte de a intra sub oblăduirea grupului.

Curtea de Apel Iaşi le-a respins şi acest demers. „Pentru existenţa infracţiunii de grup infracţional organizat nu este necesar ca scopul pentru care acesta a fost constituit să fie şi atins, ci este suficient ca acest scop să fi fost urmărit, dorit de cei care au constituit grupul”, au motivat magistraţii decizia luată. Proxeneţii au rămas şi fără apartamente, iar spectrul puşcăriei e tot mai aproape. Urmează pronunţarea în legătură cu apelul lor, încadrările juridice rămânând cele iniţiale. Marcel FLUERARU