Cu rulaje în scădere şi puţini investitori, brokerii privesc cu rezervă evoluţia bursei în 2013

Brokerii se aşteaptă ca acţiunile companiilor care vor distribui dividende să crească în prima parte a anului, însă după acest moment privesc cu rezervă evoluţia bursei, având în vedere că ieşirea multor investitori şi scăderea rulajelor au decuplat piaţa locală de traiectoria burselor externe.

 

"Cu certitudine, anul 2012 nu a fost un an de bun augur pentru piaţa românească de capital, în ciuda unor evoluţii favorabile pe pieţele externe, evoluţii care în anii anteriori aveau puterea de a impune un interes asemănător şi în piaţa autohtonă. Explicaţia rezidă în lunga listă de incertitudini şi evoluţii politice surprinzătoare care au marcat negativ mediul investiţional şi au indus stres suplimentar şi lipsă de viziune. Cel mai afectat a fost rulajul zilnic de tranzacţionare, care în perioada de vară a atins cote de avarie, aspect ce a determinat ieşirea unor mari case de brokeraj deoarece afacerea nu se mai justifica în termeni financiari şi nici orizontul lui 2013 nu pare să aducă deloc îmbunătăţiri", a declarat pentru MEDIAFAX Mihai Chişu, broker la IFB Finwest.

După ce în 2011 bursa a scăzut cu aproape 16%, punând capăt creşterii pe parcursul a doi ani, anul 2012 a început cu acţiuni în urcare, investitorii vizând în principal companiile care au distribuit dividende consistente.

Entuziasmul investitorilor s-a domolit apoi şi odată cu incertitudinile politice mulţi investitori au decis să iasă din piaţă pe la mijlocul anului, astfel că rulajele au început să scadă.

La finalul anului, indicele general BET-C este cu aproape 6% peste nivelul din 2011. În acelaşi timp, indicii BET, al celor mai lichide zece acţiuni, şi BET-FI, al titlurilor SIF-urilor şi Fondului Proprietatea, sunt pe plus cu 18% şi, respectiv, cu 32%.

Diferenţa vizibilă între indici reflectă în primul rând interesul ridicat pe care investitorii l-au arătat pentru acţiunile SIF-urilor, OMV Petrom, Fondul Proprietatea sau Transgaz, companii care au distribuit dividende consistente din profiturile obţinute în 2011.

Investitorii au tranzacţionat în total acţiuni de 7,4 miliarde lei, cu 25% sub nivelul de anul trecut, dar peste cele înregistrate în 2008, 2009 şi 2010. Totuşi, rulajul bursei a fost în multe zile de 10-15 milioane lei, iar lichiditatea anuală a fost salvată de deal-uri ridicate cu acţiuni Fondul Proprietatea, OMV Petrom şi de oferta de preluare de la Azomureş.

Probabil că piaţa ar fi rezistat mai bine, iar rulajele nu ar fi scăzut atât de mult, dacă termenele de listare a unor importante companii de stat ar fi fost respectate aşa cum s-a convenit în acordul cu FMI. Statul s-a angajat să listeze Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, Tarom şi să vândă pachete suplimentare câte 15% din acţiunile Transgaz şi Transelectrica.

Oferta de la Transelectrica a fost singura derulată cu succes în ultimii cinci ani, iar în cazul celorlalte companii Guvernul a amânat din nou data limită pentru finele anului viitor.

În schimb, în acest an a fost realizată prima ofertă de obligaţiuni corporative din ultimii şapte ani de pe piaţa locală, prin care GDF Suez Energy România a atras de pe piaţă 250 milioane lei.

Alte plusuri pentru bursă sunt intrarea la tranzacţionare pe ATS a primei firme româneşti (PRO Vorbas) şi a acţiunilor unor companii internaţionale, precum şi lansarea primului fond deschis de investiţii tranzacţionabil (ETF). Deşi oferta de titluri disponibile la tranzacţionare la BVB a crescut, noile titluri cotate nu au reuşit să readucă în piaţă investitorii care au ieşit imediat după perioadele de dividend.

Scăderea semnificativă a rulajelor zilnice a lovit în plin în afacerile brokerilor şi a dus chiar la ieşirea din piaţă a unor nume mari precum ING Bank, UniCredit CAIB Securities.

"Volume scăzute pe pieţe au fost de vreo doi ani încoace. Mulţi investitori nu au vrut să ia o opoziţie clară pentru că deşi multe acţiuni au fost şi sunt tranzacţionate la multiplii atractivi din punct de vedere istoric, riscurile din UE şi alegerile din multe ţări au ţinut investitorii deoparte. Cred că este foarte probabil şi chiar normal să mai vedem brokeri care să mai închidă. Atâta vreme cât activitatea pieţelor de capital europene este redusă, nefiind oferte iniţiale sau secundare, şi presiunea pe comisioane este din ce în ce mai mare, este normal să apară ajustări de costuri şi, eventual, chiar închideri de case de brokeraj", consideră Ovidiu Fer, analist la casa cehă de brokeraj Wood&Company, care tranzacţionează şi pe bursa de la Bucureşti.

În acest an, din piaţă au ieşit sau au anunţat că vor ieşi în total 9 intermediari, numărul caselor de brokeraj şi al băncilor care activează în brokeraj coborând la 51. Retragerea unor nume mari de pe piaţa de brokeraj face bursa locală şi mai puţin vizibilă pentru investitorii străini.

"Piaţa de capital din România are dimensiuni experimentale, fiind în mod neîndoielnic mult subdezvoltată raportat la dimensiunea economiei. Caracterizarea cea mai plastică este a unui broker străin experimentat, aflat în vizită la Bucureşti, care a făcut observaţia că doar Irakul ar părea să aibă o piaţă a acţiunilor mai mică. Acest lucru este pus în evidenţă de raportul capitalizare/PIB. La un nivel de 10% al acestui raport România se găseşte cu mult sub Cehia, Polonia, Ungaria şi chiar Bulgaria", notează Mihai Căruntu, şeful Departamentului de cercetare pieţe de capital al BCR.

Pentru anul viitor, brokerii sunt precauţi în ceea ce priveşte o direcţie şi se aşteaptă la variaţii uşoare, din cauza rulajelor reduse, dar şi a încetinirii creşterii economice la nivel global, care va afecta indirect şi piaţa locală.

Astfel, directorul de tranzacţionare al Intercapital Invest, Mihai Mureşian, mizează pe o mişcare de +/- 15% a indicilor bursieri, iar analistul BCR estimează cel mult un avans de până la 10%-15% pentru principalele acţiuni de la BVB.

"Nu cred că putem avea speranţe pentru creşteri surprinzătoare, deşi potenţialul pieţei noastre este în continuare unul ridicat. Faptul că piaţa locală se confruntă cu o lipsă acută de lichiditate va conta foarte mult în evoluţia preţurilor şi din această cauză nu ne putem aştepta la mişcări majore în acest sens. De asemenea, în evoluţia preţurilor va conta foarte mult şi evoluţia economiei, atât locală, cât şi internaţională. Cum în această privinţă am văzut în ultima perioadă o înrăutăţire, cred că mai degrabă ne putem aştepta pentru anul 2013 la o evoluţie uşor negativă faţă de finele anului 2012", a afirmat Mureşian.

În estimările analistului BCR, cel mai probabil cele mai importante acţiuni de pe piaţa locală vor rămâne la nivelurile actuale sau vor creşte cu până la 10%-15%, dacă incertitudinile vor rămâne ridicate, iar în a doua parte a anului investitorii vor avea perspective mai clare pentru viitorul zonei euro.

"În cazul unei ajustări a indicilor BVB, ca efect al unor eventuale evoluţii externe nefavorabile în cursul anului 2013, ar fi condiţii pentru o revenire a acţiunilor româneşti importante la cotaţiile actuale date fiind fundamentele bune reflectate inclusiv de randamentul dividendelor, dar şi de alte elemente precum nivelul redus de îndatorare comparativ cu companiile similare din Europa Centrală şi de Est", a adăugat Căruntu.

Totodată, analistul spune că evoluţia bursei va fi influenţată de evoluţia cursului de schimb leu/euro şi de modul în care România va refinanţa datoria externă scadentă anul viitor, în cea mai mare parte către FMI.

"Situaţia politică locală nu cred că va aduce surprize neplăcute, dat fiind suportul confortabil parlamentar de care se bucură Guvernul Ponta. Controlul datoriei publice va fi ca şi în 2012 criteriul cel mai important după care investitorii vor judeca România, iar în această zonă fierbinte pentru pieţele financiare nu sunt premise de îngrijorare deoarece consolidarea fiscală pare să fie un proces controlabil de către Guvern, aşa cum s-a dovedit şi în anul electoral 2012", a adăugat Căruntu.

Brokerii cred că investitorii vor continua să vizeze cu precădere acţiunile companiilor care vor distribui dividende cu randamente importante, printre care şi SIF-urile, unde în primăvară vor fi aleşi noi membri în consiliile de administraţie. Pentru principalele acţiuni de la BVB dividendele estimate au randamente cu cel puţin 50% peste dobânzile bancare la termen şi reprezintă un indiciu că acţiunile româneşti nu sunt scumpe la actualele preţuri.

Astfel, randamentele dividendelor ar fi de 6% pentru Fondul Proprietatea şi Petrom, de peste 10% pentru Transgaz sau între 10% şi 20% pentru SIF-uri, iar un detaliu foarte important ar fi că profitabilitatea pe 2013 va permite menţinerea nivelului dividendelor la valori comparabile şi pentru exerciţiul financiar următor, potrivit analistului BCR.

"Marea întrebare care stăruieşte în mintea multor brokeri este ce se va întâmpla după perioada de dividende şi dacă anul 2012 nu cumva se va repeta prin conotaţiile sale negative şi în 2013. Trag nădejde că atât participanţii la piaţă, cât şi instituţiile care o reglementează au înţeles că drumul parcurs în 2012 a fost extem de neprofitabil şi că repetarea greşelilor reprezintă ingredientele sigure pentru un abandon cvasitotal al pieţei româneşti de capital", spune, pe de altă parte, Chişu.

După îndelungi discuţii între reprezentanţi ai investitorilor şi autorităţi, Guvernul a aprobat eliminarea plăţii trimestriale a impozitului pe profitul obţinut, de la începutul anului viitor.

La fel ca în anii anteriori, în primul rând brokerii îşi doresc de la Guvern un cadru fiscal stabil pentru o perioadă mai îndelungată de timp, iar de la autorităţile de reglementare o adaptare mai rapidă a legislaţiei locale cu cea internaţională, astfel încât investitorii să nu mai fie bulversaţi de desele modificări la nivel fiscal sau de reglementare.

Totodată, Guvernul trebuie să se concentreze pe măsuri de relansare economică şi pe un plan de dezvoltare a României, pentru atragerea de noi investiţii străine.

"Relansarea economică ar aduce indirect cel mai mare beneficiu pieţei de capital, în condiţiile în care ar creşte semnificativ numărul de potenţiali investitori şi ar dinamiza mediul economic. Eficientizarea companiilor de stat şi listarea acestora poate fi parte a acestui plan de dezvoltare şi, de ce nu, i se poate alătura încurajarea antreprenoriatului şi planurilor de finanţare a companiilor din România prin intermediul bursei", a afirmat Bogdan Gherghe, analist la Tradeville.

Ovidiu Fer de la Wood&Company arată că anul viitor bursa locală va fi influnţată şi de listarea Fondului Proprietatea la bursa de la Varşovia, de programul de răscumpărare de acţiuni la Fondul Proprietatea, iar listarea Romgaz este singura ofertă care s-ar putea derula anul viitor.

Şi analistul BCR Mihai Căruntu spune că Romgaz ar fi cea mai pregătită companie pentru o listare în cursul anului viitor, având în vedere că este cea mai profitabilă companie de stat şi că va beneficia de calendarul de liberalizare a preţului gazelor până în 2018 negociat de România cu FMI şi UE.

"Aceasta ar presupune mai mult decât o dublare a preţului de vânzare a gazului intern. Decizia de listare trebuie astfel privită în acest context al liberalizării şi este desigur una politică a actualului guvern în functie de discuţiile cu FMI şi UE în condiţiile intenţiei de semnare a unui nou acord în primăvară", a adăugat Căruntu.

Analistul crede că mai devreme de 2014 Nuclearelectrica şi Hidroelectrica nu vor putea fi listate, având în vedere profitabilitatea mult sub potenţial a celor două companii.

"Hidroelectrica trebuie să iasă din insolvenţă în cursul anului 2013 şi în plus anul viitor va fi unul secetos şi nu va ajuta din acest punct de vedere rezultatele financiare ale companiei. Nuclearelectrica vinde doar 30% din electricitate la un preţ de piaţă pe OPCOM şi, astfel, are o profitabilitate mult redusă faţă de potenţial, această companie fiind cea care a fost în principal sacrificată de guvern şi ANRE în trecut pentru a ţine preţul cât mai jos pe piaţa reglementată de electricitate. Cu cât mecanismele de piaţă pentru vânzarea output-ului nu vor fi efectiv implementate, cu atât statul va trebui să accepte discounturi pentru preţurile la care sunt vândute acţiunile companiilor sale pe bursă", a mai spus Căruntu.

Totodată, el crede că listarea Fondului Proprietatea la Varşovia va deschide calea şi altor companii locale să se coteze pe o bursă externă, evitând astfel piaţa din România. În aceste condiţii, marea provocare pentru brokerii români va fi să convingă acele companii să aleagă bursa din România pentru listare.

"Listarea Fondului Proprietatea nu a fost un medicament miraculos care să rezolve problemele de audienţă ale BVB în rândul investitorilor străini, pentru acest lucru fiind nevoie de listări de companii private importante. Presupunând că, totuşi, într-un interval de timp de până la trei ani Romgaz, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica vor fi listate, statului nu i se va mai putea reproşa că nu a sprijinit piaţa de capital. Dar, ca şi în cazul FP, listarea cu succes a acestor companii mari din energie reprezintă condiţia necesară, nu şi suficientă, pentru atragerea de companii private care trebuie să fie convinse de brokerii români că bursa locală este o variantă potrivita pentru finanţare sau vânzarea afacerilor", consideră analistul de la BCR.

Pentru dezvoltare, piaţa locală de capital are nevoie de listări noi care să atragă investitori, iar în loc să aştepte privatizările promise de stat, brokerii şi BVB trebuie să îşi îndrepte atenţia către antreprenorii români şi fondurile de private equity care au dezvoltat firme importante. Pentru a promova avantajele listării la BVB faţă de cotarea pe o piaţă externă, brokerii ar putea prezenta inclusiv povestea Băncii Transilvania, care s-a finanţat inclusiv prin majorări de capital de pe bursă, dar şi eşecul A&D Pharma la bursa din Londra.

Sursa: mediafax.ro