fanatik.ro: Judecătorii români, cei mai bine plătiți din UE. Argumentele magistraților pentru pensiile speciale, demontate de un raport european

Coaliția a eșuat în încercarea de a elimina pensiile speciale sau de a le limita măcar, în cazul magistraților. Această din urmă categorie rămâne cu privilegiile intacte, ceea ce înseamnă vor avea în continuare pensii disproporționat de mari în raport cu salariile din timpul activității profesionale. Numai că și salariile sunt foarte mari față de aproape toate țările UE, dacă se ia ca punct de referință salariul mediu din fiecare stat membru.

Magistrații pot câștiga între 5 și 6,5 salarii medii

Decizia din 2 august a Curții Constituționale ignoră realitatea faptului că oricum magistrații români câștigă mult mai bine decât colegii lor din aproape toate statele Uniunii Europene. De asemenea, nici argumentul stresului provocat de volumul mare de muncă nu stă în picioare la o analiză comparativă cu datele oficiale din alte țări UE. De asemenea, nici finanțarea sistemului judiciar nu este deficitară.

Situația este demonstrată de către cel mai recent raport al Comisia Europeană pentru Eficiența Justiției (CEPEJ), organism judiciar, compus din experți din toate cele 47 de state membre ale Consiliului Europei și pregătește instrumente pentru a îmbunătăți eficiența și funcționarea justiției în Europa. Raportul vizează eficiența sistemelor judiciare din 44 de state europene, la care se adaugă trei state care au statut de observator în Consiliul Europei: Israel, Kazahstan, Maroc. Dacă reducem analiza doar la statele UE, din raportul publicat în 2022, cu date aferente anului 2020, rezultă că magistrații români sunt printre cei mai bine plătiți din Europa.

Regulile europene stipulează că independența unui judecător depinde de salariul său, iar acesta ar trebui să fie proporțional cu statutul și responsabilitățile sale. „Comparațiile făcute de către CEPEJ sunt bazate pe doi indicatori: primul, salariul unui judecător/ procuror la început de carieră, iar al doilea este salariul mediul al judecătorilor/ procurorilor de la curtea supremă, care sunt în vârful ierarhiei. Trebuie notat că salariile judecătorilor și procurorilor în unele sisteme nu depind de poziția deținută (primă instanță sau curte supremă), ci mai mult de experiență, adică vechime”, se spune în raportul CEPEJ.

La început de carieră un judecător din România câștigă de 3,2 ori mai mult decât salariul mediu brut. Dintre țările membre UE, doar Malta depășește acest nivel, cu 5,0, iar Irlanda îl egalează, tot cu 3,2. Numai că statistica este cumva înșelătoare. Pentru ca un tânăr să ajungă judecător în România, el trebuie să absolve o facultate de drept și apoi să studieze doi ani la Institutul Național al Magistraturii. În schimb, Malta și Irlanda recrutează judecătorii din rândul avocaților care au deja o experiență amplă în domeniul judiciar.

În plus, pe final de carieră, lefurile judecătorilor români cresc mai accelerat decât ale celor din cele două țări menționate. În Malta creșterea este aproape nesemnificativă, de la 5,0 la 5,5, iar în Irlanda, de la 3,2 la 5,2. În schimb, un judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție de la București câștigă de 6,5 ori mai mult decât salariul mediu din țara noastră. La câștigurile dinainte de pensionare, judecătorii români sunt urmați de cei din Italia – 6,0, Danemarca – 5,8, Portugalia – 5,8 și Spania – 5,7.

Salarii ca în Germania

„Săracii” UE dintre judecători sunt cei din Germania, cu o variație de 1,0-1,7, Franța: 1,3-3,6, Luxemburg: 1,5-1,7, Slovenia: 1,5-2,9 și Belgia: 1,6-2,9. Astfel, un judecător debutant din Germania are un salariu anual brut de 52.900 euro, iar unul de la instanța supremă ajunge la 90.600 euro pe an. Cum în România, magistrații câștigă cu mult peste salariul mediu, leafa anuală a unui debutant este 43.200 euro brut, iar cea a unui judecător de la ICCJ este de 87.500 euro pe an.

La procurori lucrurile sunt chiar mai clare: niciun debutant din UE nu câștigă mai mult raportat la salariul mediu decât un procuror din România, cu un raport de 3,2:1. Dintre cele 44 de țări membre al Consiliului Europei, doar în Albania câștigul este mai mare, de 4,1, dar țara balcanică nu este membră a Uniunii Europene. Ce-i drept, la nivelul parchetului de pe lângă instanța supremă sunt state UE care-și plătesc mai bine procurorii, dar foarte puține: Italia – 6,0, Portugalia – 5,8, Spania – 5,7, Polonia – 5,4, Bulgaria – 5,2, urmate de România – 5,0. La acest nivel, nici albanezii nu plătesc mai bine, fiind tot la nivelul a cinci salarii medii brute.

În ce privește volumul de muncă generat de numărul de judecători la suta de mii de locuitori, nu există indicii clare că cei din România ar fi excedați de maldărul de dosare pe care le au în lucru. O statistică clară este greu de invocat din cauza specificităților sistemelor judiciare. În unele țări, există persoane care exercită atribuții de judecător doar în mod ocazional, altele care, deși nu sunt magistrați, iau decizii care în România pot fi soluționate doar de către judecători, precum și instituții alternative la sistemul judiciar. Din aceste punct de vedere, țara noastră acordă mai multe atribuții instanțelor formate din judecători de profesie, în număr de 24 la 100.000 de locuitori.

Numărul este mai redus decât în state precum Croația – 46,7 la 100.000, Slovenia – 41,5, Luxemburg – 36,1, Grecia – 36,0, Bulgaria – 31,6, ș.a.m.d., dar mult peste Irlanda – 3,3 la suta de mii de locuitori, Danemarca – 6,6, Malta – 8,2, Norvegia – 11,0. În general, țările cu judecători puțini dispun de căi alternative de soluționare a litigiilor, în timp cei statele UE cu judecători mai mulți preferă să le dea acestora atribuții extinse.

Raportul CEPEJ a fost elaborat pe baza informațiilor oficiale primite de la instituțiile din statele membre ale Consiliului Europei care au atribuții în domeniul judiciar. Precizăm că în analiza noastră au fost luate în considerare doar datele furnizate de țările care fac parte din Uniunea Europeană.