Kiliciko: Nu va fi diferență între Ucraina lui Zelenski și Rusia lui Putin

Primarul Kievului, Vitali Kliciko, spune că președintele Volodimir Zelenski este tot mai izolat și mai autoritar și că, la un moment dat, nu va fi nicio diferența între ”Ucraina condusă de Zelenski și Rusia, unde totul depinde de toanele unui singur om”. Într-un interviu pentru Der Spiegel, fostul boxer devenit primar al capitalei Ucrainei spune că ”oamenii se întreabă de ce nu am fost pregătiți mai bine pentru acest război”, un război despre care Zelenski s-a încăpățânat să spună că nu va veni, deși informațiile primite din Occident arătau contrariul. ”Oamenii încep să vadă cine este eficient și cine nu. Și au fost și încă sunt multe așteptări. Zelenski plătește pentru greșelile pe care le-a făcut”, a spus Kliciko. El a adăugat că președintele are tendințe autoritare care pot fi periculoase pentru Ucraina, însă nu a explicat la ce se referă.

Primarul Kliciko a avut dintotdeauna o relație dificilă cu președintele Zelenski, pentru că l-a susținut în campania prezidențială din 2019 pe președintele în exercițiu, Petro Poroșenko. În iarna anului trecut, când a început campania rusă de bombardamente asupra infrastructurii energetice a Ucrainei și asupra orașelor, Zelenski l-a acuzat pe Kliciko că nu a luat suficiente măsuri pentru adăpostirea locuitorilor capitalei.

Alegerile prezidențiale ar trebui să aibă loc în luna martie 2024, însă nu pot fi organizate câtă vreme este în vigoare legea marțială, pe care președintele o prelungește constant. O serie de politicieni americani, chiar și oficiali din Comisia de la Veneția au sugerat că alegerile ar trebui organizate, pentru a arăta că Ucraina respectă principiile democratice. Există însă chiar și politicieni ucraineni din opoziție care consideră că ar fi o mare greșeală ca alegerile să fie organizate în plin război, pentru ca nu ar putea avea loc în teritoriile ocupate (ceea i-ar îndepărta pe cetățenii de aici de regimul de la Kiev) și pentru că o campanie electorală poate duce la dezbinare în condițiile actuale.

Time l-a citat, în luna octombrie, pe unul dintre consilierii lui Zelenski spunând că ”președintele se autoamăgește. Nu mai avem opțiuni la îndemână. Nu câștigăm. Nu putem să-i spunem asta”. Arestovici a declarat, în urmă cu o lună, că regimul Zelenski ”duce țara pe calea autoritarismului” și că ”răspândește corupția în masă”. Generalul Zalujnîi a criticat tacticile preferate de Zelenski și a spus ca războiul a ajuns într-o fundătură. Iar The Economist a publicat un sondaj care arată că Zekenski are o cotă de aprobare de 32% în Ucraina, cu mult sub procentul de la începutul războiului. Ukrainska Pravda, un ziar apropiat generalului Zalujnîi a scris că acesta din urmă consideră ca armata s-a scindat: o parte i se subordonează lui și sunt considerați ”băieții răi” de către Zelenski, și o parte i se subordonează comandantului trupelor terestre, apropiat de Zelenski și care ar fi ”băieții buni”. Zelenski ar fi dezvoltat propriile canale de comunicare cu „băieții buni” din Armată, spune Zalujnîi.

În acest context tensionat de la Kiev, cotidianul Die Welt a publicat, pe 4 decembrie, un articol semnat de corespondentul șef Sascha Lenhartz – ”Kievul a pierdut deja?”.

”Iarna e după colț. Contraofensiva pare să fi eșuat. Aliații sunt obosiți. Și, cel puțin de la începutul lunii noiembrie, președintele Volodimir Zelenski are un nou oponent acolo unde nu se aștepta: comandantul armatei, Valerii Zalujnii”, scrie Die Welt, care prezintă și poziția consilierilor lui Zelenski, cei care consideră că a spune că razboiul nu poate fi câștigat înseamnă ”a face mai ușoară sarcina agresorului”, producând „panică” printre aliații Ucrainei.

”Disputa dintre președinte și șeful armatei arată că frontul unit din Ucraina se prăbușește. Iar fiecare îndoială exprimată la Kiev despre imposibilitatea unei victorii este întărită imediat pe culoarele guvernelor europene și la Washington”, scrie Die Welt. Ziarul adaugă că victoriile recente ale populiștilor din Europa (Geert Wilders în Olanda și Robert Fico în Slovacia – lideri care se opun ajutoarelor militare suplimentare pentru Ucraina) vor crea dificultăți regimului Zelenski. Același efect îl va avea și criza bugetară din Germania, după o decizie a Curții Constituționale împotriva guvernului Scholz.

”Premierul Italian Giorgia Meloni a recunoscut, în septembrie, într-o farsă telefonică a unor comici ruși, că Ucraina și Vestul au oboist. Premierul Ungariei, Viktor Orban, arătase deja că strategia ucrainenilor nu a reușit. Toată lumea știa asta, însă nimeni (cu excepția lui Orban) nu îndrăznește să o spună cu voce tare”, scrie Die Welt.

Die Welt sugerează că situația de pat ca la șah în care a ajuns războiul a fost urmărită chiar de către aliații occidentali, în primul rând de administrația Biden. Spre exemplu, guvernele vestice abia de pot să ofere tehnică militară simplă Ucrainei, precum obuze. Aceleași guverne sunt foarte reticente să trimită arme avansate pe care le au în arsenal, precum rachete ghidate cu care ucrainenii ar putea provoca pierderi mari Rusiei, cum ar fi distrugerea podului de peste strâmtoarea Kerci, spre Crimeea. Această reticență se datorează temerilor că Rusia ar putea escalada războiul. Prin urmare, Vestul oferă Ucrainei atâtea arme cât are nevoie pentru a nu pierde, nu pentru a câștiga în fața Rusiei.

Expertul american în politica externă Walter Russel Mead a scris recent în The Wall Street Journal că fundătura în care a ajuns războiul a fost scopul urmărit de Joe Biden: ca ucrainenii epuizați de efortul de război să propună Rusiei o pace de compromis, pe care apoi Casa Albă să o prezinte ca pe ”o mare victorie a democrației și a statului de drept”.