Lovitură pentru Viktor Orban: Parlamentul European și mai multe țări vor ca Ungaria să fie sărită de la președinția rotativă a UE

 Secretarul de stat german pentru afaceri europene, Anna Lührmann, și-a exprimat marți „îndoielile" cu privire la capacitatea Ungariei de a deține președinția Consiliului UE în a doua jumătate a anului 2024, reluând astfel îngrijorările exprimate de către marile grupuri politice din Parlamentul European, transmite AFP.

Ungaria, condusă de premierul naționalist Viktor Orban, „este în prezent izolată în cadrul Uniunii Europene din cauza unor probleme legate de statul de drept care sunt cu adevărat grave", a declarat oficialul german la o întâlnire cu omologii săi europeni la Bruxelles. 

În același timp, a subliniat ea, Ungaria „continuă să pună sub semnul întrebării sprijinul pentru Ucraina în războiul brutal de agresiune al Rusiei".

„De aceea, am îndoieli cu privire la capacitatea Ungariei de a-și exercita cu succes președinția Consiliului", a continuat Lührmann.

Ministrul olandez de externe, Wopke Hoekstra, și-a exprimat și el „disconfortul" în fața perspectivei președinției ungare a UE. „Așa ne simțim cu toții", a spus el. 

Parlamentul European cere „o soluție cât mai curând posibil"

Ministrul ungar al justiției, Judit Varga a condamnat „presiunea politică" din partea Parlamentului European, care intenționează să voteze joi o rezoluție pe această temă, calificând discuția drept „fără sens".

Proiectul de rezoluție pune în discuție modul în care guvernul lui Viktor Orban „își va putea îndeplini atribuțiile într-o manieră credibilă, având în vedere că nu respectă legislația și valorile UE", și solicită Consiliului să „găsească o soluție cât mai curând posibil".

Textul a fost depus de mai multe dintre principalele grupuri politice din Parlament - PPE (dreapta), S&D (socialiști și democrați), Renew Europe (centriști și liberali), Verzii, GUE/NGL (stânga radicală).

Consiliul UE, în cadrul căruia miniștrii statelor membre dezbat legislația europeană, este prezidat pe rând, timp de șase luni, de fiecare dintre cele 27 de țări ale UE. Ungaria a mai deținut președinția rotativă în prima jumătate a anului 2011.

Ungaria este în conflict cu Bruxelles-ul din cauza deficiențelor în ce privește lupta împotriva corupției și independența presei și a sistemului judiciar, iar ca răspuns UE a suspendat fonduri europene de miliarde de euro.

În plus, de la începutul agresiunii rusești în Ucraina, Viktor Orban a refuzat să ajute militar Kievul, acuză politica de sancțiuni UE împotriva Moscovei și menține legături cu Kremlinul.