Negocieri secrete privind crearea unei uniuni comercial-economice transatlantice

 

Uniunea Europeana şi Statele Unite ale Americii au revenit la ideea înfiinţării unei zone economice libere transatlantice în sprijinul economiilor lor greu încercate în ultimul timp * experţii întrevăd în aceasta o încercare de a contrabalansa economiile în dezvoltare ale Chinei şi Indiei, dar apreciază că punerea în practică a acestui plan nu va fi uşoară, întrucât UE şi SUA sunt în competiţie una cu alta, comentează publicaţia economică rusă Vzgliad

 

Potrivit acesteia, într-o atmosferă de confidenţialitate absolută, UE şi SUA pregătesc un acord privind crearea unei zone economice libere transatlantice. „Occidentul nu are de gând să predea o parte din poziţiile sale în noua economie globală ţărilor emergente, în special grupului BRICS” (Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud), a declarat o sursă bine informată, confirmând că se pregăteşte o iniţiativă fără precedent privind crearea unei zone economice libere transatlantice, din care vor face parte UE şi SUA.

Deocamdată se ştie despre desfăşurarea unor runde de consultări destinate pregătirii unor acorduri privind comerţul agricol, investiţiile reciproce, impozitarea, recunoaşterea reciprocă a standardelor în medicină şi în alte domenii.

După cum subliniază publicaţia amintită, iniţiativa creării uniunii comercial-economice transatlantice îi aparţine cancelarului german Angela Merkel. Acest proiect a apărut în 2007, însă atunci ideea a întâlnit opoziţia Washingtonului. În special, „la încercările SUA de a bloca planul” dnei Merkel s-a referit în presă comisarul european pentru industrie Gunter Verheugen.

La începutul primăverii 2007, Germania a prezentat un pachet de propuneri privind armonizarea legislaţiei între UE şi SUA în domeniile economic şi comercial. Miza acestui pas a fost crearea condiţiilor pentru formarea în viitor a zonei de liber schimb între UE şi SUA.

Cu toate acestea, conform unor reprezentanţi ai Comisiei Europene, Statele Unite au formulat numeroase obiecţii într-o gamă largă de aspecte tehnice. Astfel, ideea privind zona liberă transatlantică a fost îngropată sub un morman de detalii, a căror punere de acord putea să dureze decenii.

Referitor la parteneriatul transatlantic, ziarul american The San Francisco Chronicle scrie că impozitele la comerţul cu mărfuri ar putea fi eliminate. În prezent, acestea se cifrează în medie la 3-4%. Pentru SUA şi Europa acesta este un nivel relativ scăzut, dar volumul schimburilor comerciale este într-atât de mare, încât prin anularea lor PIB-ul SUA ar putea creşte cu 1,5%, iar cel al UE, cu 0,5%. Volumul exportului în UE şi SUA ar creşte în acest caz cu 17%, de aproape cinci ori mai mult decât în urma semnării acordului de liber schimb între SUA şi Coreea de Sud.

În plus, parteneriatul transatlantic va duce la liberalizarea pieţei serviciilor, cum ar fi telecomunicaţiile, utilităţile asigurările, publicitatea, serviciile informatice şi finanţele. Piaţa serviciilor ocupă aproximativ 70% din economia SUA şi UE. În 2010, companiile americane au oferit europenilor servicii de aproximativ 610 miliarde de dolari, în timp ce serviciile companiilor europene pentru americani s-au cifrat la 820 miliarde de dolari.