Rusia a declanşat un război al gazelor ca să loializeze guvernarea de la Chişinău

 Criza energetică se agravează în Republica Moldova după ce Gazprom a redus drastic livrările de gaz, iar presiunea în reţea a scăzut până la punctul critic.

În încercarea de a economisi puţinul gaz din conducte pentru populaţie, centralele termo-electrice au trecut, de câteva zile, la păcură pe care o iau din rezerva strategică a statului, iar centrala de la Cuciurgan, gestionată de Rusia prin intermediul regimului separatist de la Tiraspol, care asigură cu energie electrică ambele maluri ale Nistrului, nu mai primeşte gaz şi arde ultimele rezerve de cărbune. O delegaţie guvernamentală de la Chişinău se află de câteva zile la Gazprom, dar negocierile practic nu s-au urnit din loc. Concernul rus insistă ca Chişinăul să-şi asume o pretinsă datorie de 709 milioane de dolari despre care autorităţile moldovene şi experţii în energetică spun că este una inventată de furnizor. Asta în condiţiile în care datoriile Transnistriei faţă de Gazprom depăşesc 7 miliarde de dolari, iar concernul rus nu are nicio pretenţie. Timp de trei decenii, autorităţile secesioniste transnistrene nu au transferat niciodată Gazpromului vreun dolar pentru gazele consumate, banii adunaţi de la consumatorii din stânga Nistrului fiind direcţionaţi pe un cont special pentru întreţinerea regimului separatist.

Condiţionalităţi politice vociferate pe platformă civică Autorităţile moldovene insistă ca datoria imputată de furnizorul rus malului drept al Nistrului (Chişinăului) să fie verificată în cadrul unui audit extins la SA „MoldovaGaz” unde „Gazprom” deţine pachetul majoritar de acţiuni. De asemenea, negociatorii moldoveni îşi doresc semnarea cu Gazprom a unui contract de furnizare a gazelor naturale pe termen lung, similar celui din ultimii ani – cu un preţ pe care Moldova şi-l poate permite. Gigantul rus se opune însă, iar în presă au apărut informaţii că, la un moment dat, în procesul de negocieri au fost invocate şi condiţionalităţi politice, menite să loializeze, în raport cu Rusia, noua conducere pro-europeană a Republicii Moldova. În plin proces de negocieri a preţului la gaz, presa rusă distribuie masiv o declaraţie a unuia dintre membrii Consiliului civil de pe lângă Ministerul rus al Apărării, Igor Korotchenko, în care acesta menţionează că cetăţenii Republicii Moldova şi ai Ucrainei ar trebui lăsaţi să îngheţe iarna aceasta, pentru a se „trata de rusofobie”. Declaraţia acestuia a fost difuzată la principalul post de televiziune de la Moscova, „Rossia 1”, iar apoi preluată masiv concertat. Mai mult, Korotchenko a sugerat Moldovei să plătească pentru gazele ruseşti cu aur: „Sunt adeptul unei abordări dure. Resursele de aur şi valută ale Moldovei se ridică la 3,7 miliarde de dolari. Dacă vor gaz rusesc, să depună un miliard de dolari din resursele lor de aur şi valută în conturile „Gazprom”. (…) Lasă-i să îngheţe! Fără milă! Rusofobia trebuie tratată cu frig şi cu preţuri de piaţă la gaze. Acelaşi lucru este valabil şi pentru Ucraina”, a menţionat Igor Korotchenko.

UE intervine urgent cu un ajutor nerambursabil de 60 milioane de euro pentru Moldova Pentru a putea interveni urgent în aprovizionarea ţării cu gaze naturale, Parlamentul de la Chişinău a instituit stare de urgenţă în energetică pentru 30 de zile, iar Guvernul a început să cumpere imediat cantităţi mici de gaze (care acoperă consumul pentru o zi) de pe piaţa europeană, pe care îl distribuie doar consumatorilor de pe malul drept al Nistrului. Gazul cumpărat prin această modalitate este însă foarte scump, aşa că Uniunea Europeană a intervenit rapid cu un ajutor nerambursabil în valoare de 60 de milioane de euro. Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a spus că aceşti bani vor folosiţi pentru a diminua şocul financiar asupra consumatorilor, urmare a procurării gazelor la preţ de piaţă. Totuşi, tariful la gaz va fi majorat, iar Guvernul a anunţat că va compensa diferenţa de tarif pentru cei nevoiaşi. Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a convocat joi Consiliul Suprem de Securitate, pentru a coordona acţiunile în situaţia creată. Ea a spus că creşterea preţului la gaze de 5-6 ori este „o anomalie”, a chemat cetăţenii să fie solidari şi i-a asigurat că nu sunt singuri în faţa acestei crize. „Ţara noastră are mulţi prieteni şi am încredere că vom ieşi cu bine din această situaţie”. Şefa statului a dispus asigurarea instituţiilor spitaliceşti cu surse alternative de energie electrică şi cu echipamentele necesare pentru asigurarea funcţionalităţii. De asemenea, a cerut optimizarea consumului de gaze, obligând subdiviziunile Guvernului să se asigure că centralele termo-electrice sunt asigurate cu surse alternative de generare a energiei termice. „Sunt sigură că după o iarnă plină de provocări va veni o primăvară a dezvoltării şi vom continua calea de schimbare a ţării noastre pentru a o face mai bună şi mai prosperă”, a menţionat Maia Sandu după şedinţa CSS. În legătură cu criza energetică, raportorul Parlamentului European pentru Republica Moldova, Dragoş Tudorache, a dat asigurări că UE va ajuta Chişinăul să facă faţă acestei situaţii. „E o datorie politică şi morală din partea Uniunii Europene să sprijine Republica Moldova în aceste momente dificile”, a spus el. „Priorităţile de termen scurt sunt, evident, legate de găsirea surselor alternative de alimentare cu gaz. Republica Moldova este în contact permanent cu România, cu Ucraina, cu Polonia şi bineînţeles cu Comisia Europeană. (…) Această criză este una mai mult decât comercială. Este una cu tentă politică, Moscova încercând astfel să îngenuncheze Republica Moldova. Şi nu e pentru prima dată când Rusia foloseşte gazele în scop politic. A făcut-o şi în privinţa Ucrainei, o face şi cu alte state membre ale UE”, a menţionat Dragoş Tudorache. Interesele grupărilor din Rusia sunt afectate Unii experţi în energetică de la Chişinău cred totuşi că, în cele din urmă, se va ajunge la o înţelegere cu partea rusă, iar argumentul lor este că, altminteri, unele grupări politico-oligarhice conectate la Kremlin ar avea de pierdut sume uriaşe. Potrivit lor, acestea storc bani mari din Centrala de la Cuciurgan şi Uzina Metalugrică din Râbniţa (amplasate în stânga Nistrului), precum şi din fermele lor de criptomonede amplasate în regiunea transnistreană, care consumă (fără să achite) aproximativ 10% din curentul electric produs de Cuciurgan. Anual, Republica Moldova importă 3,18 miliarde de metri cubi de gaze naturale, dintre care 1,19 miliarde sunt consumate în partea dreaptă a Nistrului, iar 1,99 miliarde – în stânga Nistrului (regiunea transnistreană).
 

Sursa: Adevarul.ro