Schimbarea calculelor Kremlinului

Un oficial britanic a declarat că un alt obiectiv al pactului NATO ar fi acela de a schimba calculele Kremlinului. Dacă Moscova vede că Occidentul este pregătit să îşi mărească în timp asistenţa militară şi angajamentele faţă de Ucraina, acest lucru ar putea contribui la convingerea Moscovei că nu îşi poate atinge obiectivele militare.

Generalul Petr Pavel, preşedintele ales al Republicii Cehe, a declarat la conferinţa de la Munchen că „s-ar putea să ajungem într-o situaţie în care eliberarea unor părţi ale teritoriului ucrainean ar putea aduce mai multe pierderi de vieţi omeneşti decât va putea suporta societatea”. „Ar putea exista un moment în care ucrainenii să înceapă să se gândească şi la un alt rezultat”, a mai spus fostul comandant NATO.

În timp ce Marea Britanie antrenează piloţii ucraineni pe avioane de luptă, oficialii occidentali spun că acest lucru face parte din obiectivul Vestului pe termen mai lung de a descuraja Rusia de la viitoare atacuri.

Secretarul de stat american Antony Blinken, care a vorbit, de asemenea, la Conferința de Securitate de la Munchen săptămâna trecută, a declarat că războiul trebuie să se încheie cu ceea ce el a numit o pace durabilă. Șeful diplomației americane a spus că „asta înseamnă să ne asigurăm că Ucraina are capacitatea de a descuraja agresiunea şi, dacă este necesar, de a se apăra eficient împotriva ei”.

„Trebuie să ne gândim - şi ne gândim - la cum arată viitorul post-război pentru a ne asigura că avem securitate şi stabilitate pentru ucraineni şi securitate şi stabilitate în Europa”, a adăugat Blinken.

Ce prevede pactul de securitate pentru Ucraina

Teoretic, orice membru NATO ar putea să se opună prin veto propunerii venite din partea Marii Britanii, Franţei şi Germaniei, dar organizaţia funcţionează pe bază de consens şi o astfel de iniţiativă nu ar fi nici măcar discutată la summit fără să se bucure de un sprijin larg în cadrul Alianţei, notează Wall Street Journal.

Acest pact de securitate nu se ridică la nivelul de membru cu drepturi depline al NATO, pe care Ucraina l-a solicitat. Cu toate acestea, un acord mai limitat ar putea fi un pas în direcţia bună, atât timp cât ar face parte dintr-un proces ce ar trebui să se încheie la un moment dat în viitor cu o aderare, a declarat Andri Melnik, ministrul adjunct de externe al Ucrainei.

„Este cu siguranţă ceva cu care putem lucra, dar avem nevoie de un angajament clar că nu este exclusă aderarea la NATO, care este singura soluţie pentru o pace durabilă”, a adăugat oficialul ucrainean.

Pactul propus nu ar include niciun angajament de staţionare a forţelor NATO în Ucraina, au precizat oficialii celor trei ţări. De asemenea, nu ar oferi Kievului aşa-numita protecţie a Articolului 5, care prevede ca toţi membrii să vină în ajutorul altuia în cazul în care acesta este atacat şi solicită asistenţă. Însă pactul ar oferi Ucrainei mijloacele militare pentru a descuraja orice atac viitor al Rusiei.

Deşi termenii exacţi nu au fost stabiliţi, mai mulţi dintre aceşti oficiali au spus că Ucraina ar putea obţine acces la o gamă largă de sisteme de armament de standard NATO şi ar putea să-şi integreze mai strâns forţele armate în lanţul de aprovizionare al industriei de apărare occidentale.

Germania şi-a arătat deja disponibilitatea de a furniza un ajutor specific în mod permanent, inclusiv apărare aeriană, artilerie grea, tancuri şi muniţie. Marea Britanie a vorbit despre furnizarea de avioane de război. Pe lângă aceasta, spun oficialii, membrii individuali vor continua să ofere asistenţă militară bilaterală Ucrainei.

Pacea e încă departe

„Summitul NATO trebuie să producă o ofertă clară pentru Ucraina, de asemenea pentru a-i oferi lui Zelenski o victorie politică pe care să o poată prezenta acasă ca un stimulent pentru negocieri”, a declarat oficialul britanic care a vorbit cu jurnaliștii de la WSJ. „Războaiele Rusiei au tendinţa de a îngheţa şi apoi de a se dezgheţa, de aceea Ucraina va avea nevoie de mai multe garanţii din partea noastră”, a mai punctat același oficial.

În timp ce Londra, Paris și Berlin văd posibilitatea ca Ucraina să fie nevoită să caute discuții cu Rusia după o contraofensivă preconizată în această primăvară, care ar putea să o ajute să recâștige mai mult teritoriu, alți susținători ai Kievului cred că nu ar trebui să existe negocieri atâta timp cât trupele ruse rămân pe teritoriul ucrainean. Multe voci europene subliniază că Vladimir Putin nu a dat niciun semn că ar fi dispus să discute despre pace cu bună-credință.

Majoritatea guvernelor din Europa Centrală şi de Est se tem că încurajarea Ucrainei de a negocia înainte ca Moscova sau Kievul să fie pregătite pentru asta ar putea fi exploatată de Rusia. În acelaşi timp, membrii estici ai NATO nu doresc să apară ca un obstacol în calea negocierilor de pace.

Polonia, Republica Cehă şi statele baltice şi-au oferit sprijinul pentru planurile lui Zelenski de a pune capăt războiului, o propunere în zece puncte care include compensaţii financiare, procese pentru crime de război pentru oficialii ruşi şi respectarea integrităţii teritoriale a Ucrainei.

Propunerea făcută de triada Londra-Paris-Berlin cuprinde însă un potenţial set de garanţii de securitate, ce ar putea permite Ucrainei să aibă încredere că Rusia nu va folosi o încetare a focului doar ca o pauză, înainte de a lansa o nouă invazie.