Ucraina intensifică lupta de partizani. Rețeaua de șoapte a împânzit zonele ocupate. Unii informatori aveau 9 ani când au venit rușii

Dimensiune font:

| 14-01-2024 14:11

Ucrainenii apelează tot mai mult la războiul neconvențional. În paralel cu acțiunea trupelor regulate, detașamentele de partizani sunt folosite pentru a lovi chirurgical trupele ruse. Unii din informatori/luptători aveau 9 ani când rușii au ocupat zonele în care locuiau.

The Kyiv Independent a stat de vorbă cu trei persoane implicate în coordonarea operațiunilor de rezistență în teritoriile ucrainene ocupate, obținând mărturii despre cele mai eficiente acțiuni ale partizanilor.

Fiecare dintre își urmărește obiectivele prin metode diferite: unele mai degrabă simbolice, iar altele variind de la subtile la distructive.

Oficialii de rang înalt au admis că în viitorul apropiat nu va fi posibilă o străpungere fulgerătoare prin care să poată fi din nou recuperate mari părți de teritoriu. Dimpotrivă, se vorbește tot mai mult de eforturi de apărare împotriva eforturilor ofensive reînnoite ale Rusiei

Totuși, cei care contribuie la rezistență insistă că voința ucrainenilor aflați sub ocupație de a fi eliberați nu s-a diminuat deloc după aproape doi ani de război, așa cum nici operațiunile lor nu s-au redus în intensitate.

Rețeaua de șoapte

La aproape 10 ani de când capitala regională Donețk a fost invadată prima dată de de forțele proxy rusești, marele oraș industrial, aflat în centrul revendicării propagandistice ruse asupra teritoriilor din regiunea Donbas, nu este deloc un loc sigur pentru soldații ruși.

În pofida unor câștiguri rusești în zonă, orașul rămâne în raza de acțiune a artileriei ucrainene. Totuși principala amenințare nu sunt focurile de armă, ci partizani care trec neobservați. Lucrând prin intermediul unor rețele bazate pe încredere, acești locuitori simpli din Donețk transmit în mod regulat armatei informații despre mișcările rusești.

Una dintre aceste rețele este coordonată de Dmitro (pseudonim), un localnic din Lîman, în nordul regiunii Donețk, care a servit în cadrul Forțelor de Operațiuni Speciale ale Ucrainei încă din primele luni ale invaziei la scară largă.

„Avem tot felul de informatori, chiar și unii care nu au fost niciodată pe teritoriul controlat de Ucraina (din 2014), oameni care cândva au votat constant pentru Partidul Regiunilor (pro-rus) sau care nu au mai citit nimic în ucraineană de la manualul școlar din anii 1980”, a declarat el pentru Kiev Independent.

„Nu contează, ei sunt ochii noștri acum”, a adăugat el.

Dmitro este face parte dintr-un grup de membri ai serviciului specializat în acest tip de muncă, fiecare având propriile contacte. Din motive de securitate, comunicarea se realizează doar pe verticală, oamenii din rețea neavând voie să comunice între ei.

„Oamenii își imaginează adesea mișcările de partizani ca fiind ceva desprins din filmele din Al Doilea Război Mondial, dar acolo (în Donețk) nu există așa ceva, pentru că dacă prind și o singură persoană, atunci toată lumea este compromisă", a spus el.

După ce a luptat ca voluntar în primul an de război în Donbas, s-a întors la viața civilă în teritoriul controlat de Ucraina, dar nu a rupt legăturile cu cei rămași sub ocupație rusă.

„Am păstrat contactul cu ocupația în toți acești ani, am încercat să scot informații de acolo tot timpul. A existat o perioadă în care oamenii noștri care locuiau acolo atârnau steaguri, pictau graffiti pro-ucrainene, iar eu scriam despre asta ocazional pe conturile mele de pe rețelele mele de socializare.

Am vrut să contrazic narațiunea populară din Ucraina potrivit căreia nu mai există niciunul dintre oamenii noștri în aceste locuri (ocupate), așa că voiam să arăt că, de fapt, sunt mulți și că ei rezistă cât pot de mult”, a dezvăluit el

Potrivit lui Dmitro, recentele eșecuri ucrainene și speranțele tot mai slabe de eliberare rapidă nu a schimbat perspectiva informatorilor asupra importanței misiunii lor.

„Ca să mă exprim filozofic, în astfel de situații, oamenii se întreabă întotdeauna: Cine sunt eu? Pentru acești oameni, de-a lungul celor nouă ani care au trecut, răspunsul a fost foarte clar în sufletul lor: ei sunt ucraineni.

Un ucrainean adevărat își pune apoi următoarea întrebare: ce pot face pentru victorie? Un ucrainean încarcă obuzul, iar altul furnizează informațiile prin care se decide unde zboară”, a subliniat el.

Cei care pun focul

În 2023, pe măsură ce linia frontului din Ucraina devenea tot mai statică, atenția s-a îndreptat către Crimeea, unde o serie de atacuri ucrainene cu rază lungă de acțiune au expus vulnerabilitatea controlului Rusiei asupra regiunii Mării Negre.

Cea mai dramatică dintre acestea a avut loc în septembrie, când o navă de debarcare și un submarin rusesc au fost distruse în docurile lor din Sevastopolul ocupat; o lovitură umilitoare în condițiile în care a venit din partea unei țări fără o marină funcțională.